Previzualizare comentariu:

Extras din comentariu:

infatiseaza universul rural in mod realist, fara idilizarea din proza samanatorista. Nucleul romanului se afla in nuvelele anterioare: Zestrea, Rusinea, Temerea, Rafuiala.

Romanul Ion este un roman realist de tip obiectiv apartinand prozei interbelice. De asemenea, este un roman social, cu tematica rurala.

Este un roman de tip obiectiv prin specificul relatiei narator-personaj si al naratorului (omniscient, omniprezent). Se observa obiectivitatea/impersonalitatea naratorului, naratiunea la persoana a treia, atitudinea detasata in descriere, veridicitatea.

Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiune la persoana a treia. Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate, lasa viata sa curga. Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale si, omniprezent, dirijeaza evolutia lor ca un regizor universal. El traseaza traiectorile existentei personajelor conform unui destin prestabilit si legii cauzalitatii. De aceea textul contine semne prevestitoare ale sfartitului fiecarui personaj, care este o victima a fatalitatii: nu poate iesi din destinul lui. Inlantuite temporal si cauzal, faptele sunt credibile, verosimile. Efectul asupra cititorului este de iluzie a vietii (veridicitate) si de obiectivitate.

Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului, in conditiile satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamant si consecintele actelor sale. Caracterul monografic al romanului rezulta din prezentarea diferitelor aspecte ale lumii rurale: obiceiuri legate de marile momente din viata omului (nasterea, nunta, inmormantarea), relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea sociala) sau culturale (universul taranilor, universul intelectualitatii rurale), relatii de familie. Tema centrala, posesiunea pamantului, este dublata de tema iubirii.

Romanul se caracterizeaza prin structura circulara; simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni. Descrierea initiala a drumului, supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice, introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea, cu aspecte topografice, etnografice (hora), sociale. Descrierea caselor ilustreaza, prin aspect si asezare, conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea, Ion) in desfasurarea narativa. Crucea stramba de la marginea satului, cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza tragismul destinelor.

Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii in discursul narativ. Descrierea initiala are, pe langa rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatiale si temporale, functie simbolica de anticipare. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. Dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica.

Romanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare, coordonate ale evolutiei interioare a personajului principal: Glasul pamantului si Glasul iubirii. Titlurile celor 13 capitole (numar simbolic, nefast) sunt semnificative, discursul narativ avand un Inceput si un Sfarsit.

Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranilor si a intelectualitatii rurale. Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta, iar succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire (respectarea cronologiei faptelor). Viata personajelor se desfasoara dupa legile interne ale lumii lor si evolueaza paralel. Se produc si interferente in sensul determinarii destinului unui personaj din celalalt plan prin gesturi care par a fi dictate de hazard. Drama lui Ion si a altor personaje din planul taranimii este dictata de o vorba aruncata inconstient de Titu Herdelea: Daca nu vrea el sa ti-o dea de bunavoie, trebuie sa-l silesti!, dupa cum drama invatatorului Herdelea este declansata de marturisirea lui Ion ca i-a scris plangerea care il scapase de temnita.

Se utilizeaza tehnica contrapunctului: prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite (nunta taraneasca a Anei corespunde, in planul intelectualitatii, cu nunta Laurei; conflictul exterior dintre Ion si Vasile Baciu corespunde conflictului intelectualilor satului: invatatorul si preotul). Prin aceasta tehnica se pun in evidenta episoade simetrice si antitetice.

In roman exista secvente narative semnificative pentru destinul personajelor. O astfel de secventa este hora de la inceputul romanului, o hora a soartei (N. Manolescu).

Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. In expozitiune, sunt prezentate principalele personaje, timpul si spatiul, ceea ce confera veridicitate romanului realist.

Download comentariu

Primești comentariul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
4 pagini
Imagini extrase:
4 imagini
Nr cuvinte:
3 254 cuvinte
Nr caractere:
15 039 caractere
Marime:
17.97 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Comentariu
Materie:
Limba si literatura romana
Data publicare:
30.03.2018
Structură de fișiere:
  • Ion.doc
Predat:
la liceu

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
"Iona", subintitulata de Marin Sorescu (1936-1996) "tragedie in patru...
Marin Sorescu s-a nascut la 18 februarie1936 in comuna Bulzesti din judetul Dolj.A urmat...
Romanul rotund; simetria dintre incipit si final; simetrii compozitionale Romanul rotund este o...
Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv, apartinand prozei...
Geneza scrierii se poate urmari dupa marturisirile lui Rebreanu insusi. Procesul creator a fost...
Sus!