Ion

Romanul rotund; simetria dintre incipit si final; simetrii compozitionale

Romanul rotund este o formula narativa in care elementele din incipit isi gasesc corespondent in elementele din final. Se creeaza astfel imaginea unei lumi inchise orientate spre un final, o lume care incearca sa se incadreze in limitele verosimilului si ale credibilitatii. Este o tehnica specifica realismului ce urmareste iluzia realitatii apeland si la o serie de detalii care sa sublinieze veridicitatea (prezenta unor toponime sau hidronime atestate in plan real). Incipitul are si valoare simbolica la Rebreanu deaorece sunt prezente elemente cheie ale lumii fictive cu rolul de a anticipa evolutia firului narativ.

ELEMENTE COMUNE

Presentarea locurilor care se afla in vecinatatea satului (incipitul include detalii mai numeroase, indicii spatiali fiind insotiti de indicatii legate de accesul in sat); detaliile numeroase au rolul de a deschide lumea fictive, de a-l introduce pe cititor in atmosfera operei si de a accentua verosimilul, autorul apeleaza la tehnica unor camere de luat vederi pentru a surprinde cat mai obiectiv (focalizarea externa).

Motivul drumului poate fi asociat cu destinele personajelor a caror evolutie este sinuasa cat si cu destinul care schimba radical vietile oamenilor. Un alt rol este acela de a sugera trecerea treptata de la realitate la fictiune si invers.

Simbolul crucii battue de ploi este asociat cu degradarea morala a oamenilor si cu alunecarea un pacat si vicii. Linistea din incipit reprezinta o anuntare a conflictelor deocamdata latente. Prezentarea casei lui Ion in antiteza cu cea a lui Herdelea fixeaza cele doua planuri ale romanului si in acelasi timp evidentiaza diferentele de categorie sociala.

In final se insist ape aceiasi tacere numai ca de data aceasta linistea cuprinde familia Herdelea nevoita sa paraseasca definitive satul.

OBESERVATII: Elementele din incipit se gasesc in final dar in ordine inverse deoarece ultima parte surprinde iesirea din fictiune. Autorul insist ape tema trecerii timpului sip e faptul ca vietile oamenilor se schimba in ciuda monotoniei existente.

SIMETRIE COMPOZITIONALA

- prezenta unei structuri simetrice: romanul are doua parti corespunzatoare conflictelor interioare (Glasul pamantului si Glasul iubirii) iar capitolele se afla in corespondenta exceptand capitolul "Vasile".

- Sunt prezenta anticipari ale unor evenimente importante din firul epic:

>bataia la carciuma dintre Ion si George

>batjocorierea lui Ion de Vasile Baciu la hora? batjocorirea lui Vasile de catre Belciug

>cuplul Ana-Ion? GhiGhi- Zagreanu

>triunghiul amoros Ion-Ana-George sic el Ion-Florica-George au correspondent Laura-Pintea-Aurel

>cuvintele lui Ion adresate Anei la nunta ii anticipeaza finalul; sinuciderea Anei corespund mortii lui Avrum si Dumitru.

Corespondenta dintre personaje: Vasile Baciu ?Ion

Ana?Florica (partial Zenobia)

ELEMENTE DE

STRUCTURA SI COMPOZITIE

1) Definitia romanului

2) Structura operei

3) Elemente de constructie narativa

4) Conflictele

1) Specie a geniului epic in proza de dimensiuni ample mai mari decat ale nuvelei, un numar mare de personaje implicate in conflicte puternice. Actiunea romanului este structurata pe mai multe planuri, se observa o mai mare varietate a indiciilor spatiali, si o plasare a actiunii intr-un timp indelungat. Intr-un roman se urmareste atat succesiunea intamplarilor cat si evolutia unor conflicte interioare.

2) Are doua parti: Glasul pamantului si Glasul iubirii (evolutia interioara a personajului, drama acestuia, cele 2 extreme: iubirea pentru pamant devenita obsesie si iubirea pentru Florica). Este structurat pe capitole, titlul avand rolul de a sugera elemental central al actiunii ( rusinea, nunta, noaptea, copilul, zdruncinarea) se observa originalitatea in conceperea simetriva a acestora.

PERSONAJE: -numar mare de personaje

-complexitate

Clasificarea personajelor:

Personaje principale: Ion, Ana, Herdelea, Titu.

Personaje secundare: George, Florica, Vasile Baciu, Belciug, Doamna Herdelea, Laura, Zenobia si Glanetasu.

Personaje episodice: Savista, oficialitatile satului, Ghighi, Aurel Ungureanu, Pintea, Zagreanu, iubitele lui Titu.

ACTIUNEA:

-desfasurata pe doua planuri (planul satului sic el al intelectualului)

-lumea rurala de la inceputul secolului 20

-actiunea se petrece in