Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Opera lui Lucian Blaga poate fi impartita in trei domenii:

- volumele de poezie - Poemele luminii, In marea trecere, Lauda somnului, La cumpana apelor, La curtile dorului, Nebanuitele trepte;

- opera dramatica - Zamolxe, Tulburarea apelor, Mesterul Manole, Cruciada copiilor, Arca lui Noe;

- filozofie, aforisme, memorialistica - Filozofia stilului, Cunoasterea luciferica, Trilogia cunoasterii, Trilogia valorilor.

Conceptele filozofice apar in intreaga opera a lui Blaga, inclusiv in poezie.

Prin conceptul Marele Anonim, Lucian Blaga face referire la divinitate, la creatorul universului. El considera ca acesta ridica niste bariere transcedentale muritorilor, adica ii impiedica sa cunoasca toate tainele lumii. In conceptia poetului, aceste bariere sunt justificate din mai multe puncte de vedere.

In primul rand, daca ar cunoaste totul, omul nu ar mai fi motivat sa creeze, sa caute lucruri noi (pentru ca le-ar sti deja pe toate) si astfel nu ar mai trai cu adevarat, ci ar fi redus la o stare vegetativa.

In al doilea rand, daca omul ar avea acces la cunoasterea absoluta, Marele Anonim s-ar afla in pericol, deoarece omul ar dori sa se situeze pe acelasi nivel cu divinitatea.

Un element central al poeziei lui Blaga este misterul. El considera ca exista doua atitudini pe care le poate avea omul in fata misterului:

a) poate incerca sa gaseasca argumente pentru a lamuri misterul; acest tip de cunoastere bazat pe logica si pe intelect, Blaga il numeste cunoastere paradisiaca;

b) pe de alta parte, exista oameni care, aflati in fata unui mister, incearca sa descopere semnificatiile acestuia in mod intuitiv. In aceasta situatie, misterul nu va risipit, ci, dimpotriva, va fi sporit. Acest tip de cunoastere este numita de poet cunoastere luciferica.

In creatia sa filozofica si poetica, Lucian Blaga se declara adept al celui de-al doilea tip de cunoastere, cea luciferica. El considera ca pentru un poet doar acest tip de cunoastere este potrivit, deoarece sporirea unui mister presupune imaginatie si creatie.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

si nu ucid

cu mintea tainele, ce le-ntalnesc

in calea mea

in flori, in ochi, pe buze ori morminte.

Lumina altora

sugruma vraja nepatrunsului ascuns

in adancimi de intuneric,

dar eu,

eu cu lumina mea sporesc a lumii taina -

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna

nu micsoreaza, ci tremuratoare

mareste si mai tare taina noptii,

asa imbogatesc si eu intunecata zare

cu largi fiori de sfant mister

si tot ce-i neinteles

se schimba-n neintelesuri si mai mari

sub ochii mei-

caci eu iubesc

si flori si ochi si buze si morminte.

Poezia ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" se inscrie in categoria artelor poetice moderne, alaturi de Testament de Tudor Arghezi si Joc secund de Ion Barbu. Este o arta poetica moderna, deoarece accentul nu se mai pune pe tehnica poetica, pe modul in care ar trebui realizata o poezie, ci pe relatia dintre poet si lume, dintre poet si creatie.