Romanele lui George Calinescu dovedesc talentul epic al autorului.Ca si in cazul lui Lucian Blaga sau a lui Mircea Eliade, opera epica a lui Calinescu se poate impune si singura dincolo de celelalte preocupari ale autorului:critic si istoric literar, estetician. Fara indoiala exista si interferente intre romanele sale si opera critica dar cu siguranta, Calinescu ar fi ramas in istoria literaturii romane chiar daca ar fi fost doar prozator.
In toate romanele sale: ,,Cartea nuntii", ,,Enigma Otiliei", ,,Bietul Ioanide", ,,Scrinul negru" George Calinescu impune o structura baroca. Barocul asa cum constata Nicoale Manolescu se caracterizeaza in proza lui Calinescu prin grotesc. In romanele sale intalnim o concentrare de motive vizibile inital la scritorii anteriori.Astfel, tipologia avarului in care se incadreaza mos Costache Giurgiuveanu din ,,Enigma Oitliei" apare mai intai in nuvela ,,Hagi Tudose" a lui Barbu Stefanescu Delavrancea. Tipologia parvenitului de care apartine Stanica Ratiu, personaj al aceluiasi roman este vizibila initial la Nicolae Filimon in ,,Ciocoii vechi si noi" prin Dinu Paturica. Motivul ,,clanului" o trasatura comuna a tuturor romanelui calinesciene este intrebuiantat si de I.L.Caragiale in comediile sale dar si de Hortensia Papadat-Bengescu in ,,Ciclul Halipilor".
Optiunea autorului ,,Enigmei Otiliei " este pentru metoda balzaciana.Balzac isi explica tehnica narativa prin faptul ca personajele pot fi caracterizate in functie de mediul in care traiesc, vestimentatie, mimica, gestica, reactii. Este surprinzatoare frapanta asemanare intre modul in care incep romanul ,,Eugenie Grandete" de Balzac si ,,Enigma Otiliei" de George Calinescu. Totusi, Nicoale Manolescu in capitolul ,,ochiul estetului" din ,,Arca lui Noe" considera ca in cazul romanelor lui G.Calinescu trebuie sa vorbim despre ,,bazacianism fara Balzac". In mod clar Calinescu este un prozator originial; el foloseste metoda balzaciana doar ca pretext pentru estetizarea realitatii narate. Chiar inceputul romanului Emigma Otiliei indreptateste aceasta afirmatie. In drumul pe strada Antim catre casa unchiului sau Costache Giurgiuveanu, Felix Sima admira casele Bucurestiului. De fapt perspectiva nu apartine personajului cum ar parea la prima vedere ci autorului care sa stie ca era pasionat de arhitectura.Felix nu putea avea atatea notiuni la varsta de doar 18 ani, mai ales ca se pregatea pentru Medicina.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
