Caracterizare Vitoria Lipan

Previzualizare comentariu:

Extras din comentariu:

I. Incadrare in context si in opera

Mihail Sadoveanu este unul dintre principalii reprezentanti ai perioadei interbelice, alaturi de Liviu Rebreanu, Camil Petrescu sau George Calinescu. Se impune in literatura romana ca prozator, prin romanele Zodia Cancerului, Baltagul, Fratii Jderi sau Creanga de aur, dar si prin povestirea in rama Hanu Ancutei. Se observa in proza lui Sadoveanu o preferinta pentru tema istoriei si pentru omul eroic, instituirea unei lumi arhaice care se conduce dupa legi stravechi sau constructia unor romane ample, epopeice.

Romanul Baltagul reprezinta opera care marcheaza etapa de maturitate a autorului si una dintre putinele opere din literatura romana care pun in centru un personaj feminin puternic. Vitoria Lipan, personajul principal al romanului, este o femeie din satul Magura, de pe Valea Tarcaului, careia i se intampla o drama: sotul ei, plecat de mai mult timp la Dorna dupa niste oi, nu se mai intoarce. Ea reda imaginea omului arhaic, a carui existenta este ghidata de legi stravechi. Pe final, in la praznicul de la inmormantarea lui Nechifor, Vitoriei i se acorda si rolul de narator in cadrul povestii aluzive prin care reface sceneriu uciderii sotului ei.

Sensurile profunde ale romanului sunt redate de dimensiunea simbolica a operei. Ilustrativa in acest sens este relatia Vitoriei cu fiul ei, Gheorghita, personaj secundar al romanului. Ca singur fiu, lui Gheorghita ii revine responsabilitatea preluarii destinului familiei. Disparitia neasteptata a tatalui lasa in familia Lipan un spatiu gol care trebuie umplut rapid, daca e ca aceasta sa nu se destrame. Este motivul pentru care Vitoria il ia in calatorie si pe Gheorghita. Astfel, asistam de-a lungul romanului la un complex proces de maturizare. Nesigur si sfios, Gheorghita va evolua pana la final in barbatul puternic de care mama sa are nevoie.

II. Dimensiunea sociala si morala (prezentarea dimensiunii sociale si morale prin raportare la conflictele operei)

Din punct de vedere social, Vitoria este prezentata in primul rand ca reprezentanta a comunitatii din care face parte. Ea reprezinta tipul muntencei, al femeii din satul traditional de munte, individualizandu-se printr-o fire puternica, credinta si spiritul conservator. Spiritul conservator este ilustrat de conflictul care se naste intre ea si Minodora, fiica sa, un conflict intre generatii. La baza sa se afla aversiunea pe care Vitoria o arata fata de lumea moderna. Ea reactioneaza dur fata de fiica sa, care se lasa atrasa de mirajul lumii moderne: ,,Iti arat eu coc, valt si bluza ( )! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de acestea - si-n legea noastra trebuie sa traiesti si tu". Lipsa de incredere in fata ei o determina in cele din urma pe Vitoria sa o lase la manastire.

Din punct de vedere moral, Vitoria este un personaj care nu evolueaza. O parte dintre trasaturile morale care o caracterizeaza (firea puternica, credinta, spiritul conservator) sunt consecinta mediului din care provine. Se individualizeaza insa prin inteligenta si vointa ei supraumana. Acestea sunt evidentiate de conflictul principal al operei, cel cu cei doi ciobani munteni, conflict care se materializeaza abia pe final. In satele prin care trece, Vitoria aduna indicii ale trecerii lui Nechifor pe care le pune cap la cap, refacand cu exactitate traseul parcurs de sotul ei. Prin spirit de observatie, intuitie, viclenie, ea descopera osemintele sotului ei intr-o rapa, apoi, reuseste sa ii pedepseasca pe cei doi criminali si sa razbune astfel moartea sotului.

III. Evidentierea trasaturilor personajului (vor fi alese 2 trasaturi din cele 4 prezentate)

Incipitul romanului scoate in evidenta zbuciumul interior al eroinei, care este incercata de o foarte puternica stare de neliniste. Temerile sale sunt intarite de un vis prevestitor care ii accentueaza spaima ca ceva rau s-a intamplat sotului. Ea il viseaza pe Nechifor trecand o apa catre asfintit, semn rau care o umple de ganduri negre. Treptat, echilibrul moral al eroinei se destrama. Nu se prabuseste, insa, ci gaseste resurse interioare pentru a porni intr-o calatorie pe urmele sotului ei. Ilustrativa este secventa hotararii calatoriei. Disparitia tatalui lasa un loc liber in familia Lipan. Semnele destramarii se vad in amenintarile la siguranta familiei: casa este vizitata de hoti pe care Vitoria ii alunga cu pusca, iar Minodora este atrasa de mirajul lumii moderne. Daca nu se organizeaza rapid in jurul unui alt barbat, atunci familia este pandita de pericolul destramarii. Acesta este motivul pentru care Vitoria hotaraste realizarea unei calatorii pe urmele lui Nechifor in care il ia alaturi si pe fiul ei, Gheorghita. Initial aceasta ar fi dorit sa il trimita pe baiat singur, caci randuiala traditionala impune fiului sa calce pe urmele tatalui, iar femeii i se interzice sa paraseasca granitele satului. Raspunsul sfios al flacaului o dezamageste, semn ca acesta este nepregatit, lipsit de experienta: ,,il vazu sfios si nesigur; pe cand ea era plina de ganduri, de patima si durere". Starea de neliniste pe care o traieste femeia, redata in text printr-o metafora formidabila: ,,banuiala care intrase intr-insa era un vierme neadormit", ii impune realizarea calatoriei. Solutia pe care o intrevede tine de un ritual al initierii: Vitoria isi va asuma rolul de initiator pentru ca, desi este o femeie, este omul matur, cu experienta, iar lui Gheorghita ii va reveni rolul de initiat: ,,Totusi va gasi un mijloc ca mintea ei sa ajute si bratul lui sa lucreze". Ea ii da de inteles baiatului ca absenta tatalui trebuie suplinita de el si ca este necesar ca acesta sa renunte la a mai fi un copil: ,,intelege ca jucariile au stat. De-acu trebuie sa te arati barbat. Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul tau". Gheorghita resimte, ca orice copil, in mod tragic aceasta responsabilizare prematura: ,,Pentru o tinereta ca a lui cade grea sarcina gospodariei. Si maica-sa asta s-a schimbat. Se uita numai cu suparare si i-au crescut tepi de aricioaica". Ca sa ii clarifice acest lucru, Vitoria il supune la o prima proba, lupta cu troianul de zapada din ajunul calatoriei. Biruindu-l, baiatul intelege ca acesta este inceputul unei noi vieti, aceea de barbat. Zambetul femeii din final devine semnul ca baiatul isi ia rolul in serios si ca a gasit in el sprijinul de care are nevoie pentru a izbandi.

Vitoria este o femeie credincioasa, a carei spiritualitate imbina elemente de origine crestina cu elemente precrestine. Din nevoia de a gasi raspunsuri la intrebarile care o macina, ea cauta sfat atat la preotul Danila, cat si la baba Maranda, vrajitoarea satului. Credinta in visul prevestitor ii spune mai multe Vitoriei despre sotul ei decat sfaturile preotului care o sfatuieste sa nu creada in astfel de semne. Acesta este momentul in care cerurile se deschid si Pamantul si Cerul comunica, iar Vitoria il interpreteaza corect si intelege ca sotul ei a murit. Totodata, inainte de a pleca in calatoria pe urmele lui Nechifor, Vitoria trece printr-un ritual de purificare. Ea posteste timp de douasprezece vineri la rand, se impartaseste si nu uita sa treaca pe la manastire unde cere ajutorul sfintei Ana. De altfel, de-a lungul calatoriei, Vitoria se lasa ghidata de o realitate sacra, astfel ca reuseste sa refaca atat traseul parcurs de sotul ei, cat si scenariul crimei, desi nu a fost prezenta acolo

Una dintre trasaturile morale fundamentale ale eroinei este firea puternica. Calita in mediul aspru al satelor de munte, ea mosteneste mare parte din trasaturile muntenilor: oameni aspri, tacuti, incercati de greutatile vietii. Posesoarea unei vointe de fier, Vitoria porneste intr-o calatorie pe urmele sotului, la care putine femei s-ar incumeta. Ideea nu o descumpaneste. Gaseste in ea suficienta putere astfel incat sa depaseasca banuiala care ii rodea linistea interioara, aceea ca sotul a murit. Pentru ea, calatoria reprezinta patrunderea intr-o lume necunoscuta, motiv pentru care este privita in permanenta cu suspiciune. Mai mult, pana in momentul descoperirii osemintelor lui Nechifor, Vitoria nu se exteriorizeaza niciodata, aceasta si pentru ca il are alaturi pe Gheorghita pe care nu vrea sa il descumpaneasca. Ea nu ezita sa obstacolele pe care il intalneste in cale si nu da inapoi pana cand nu isi atinge scopurile. Acelasi lucru il cere si de la fiul ei pe care il testeaza, supunandu-l la diverse probe. Biatul infrunta de unul singur troienele, coboara in rapa in care se gasea tatal sau mort. Idealul spre care este impins este acela al comunitatii din care face parte. Gheorghita va evolua pana pe final catre firea puternica a muntenilor.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2018
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
2 pagini
Imagini extrase:
2 imagini
Nr cuvinte:
2 533 cuvinte
Nr caractere:
11 553 caractere
Marime:
19.49 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Comentariu
Materie:
Limba si literatura romana
Data publicare:
21.03.2018
Structură de fișiere:
  • Caracterizare Vitoria Lipan.doc
Predat:
la liceu
Profil:
Umanist
Specializare:
Filologie
Nota primita:
Nota 10

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Vitoria Lipan este personajul central al romanului "Baltagul", de Mihail Sadoveanu,...
Vitoria Lipan este personajul principal al romanului "Baltagul". Ea este o figura...
Personajele din opera literara Baltagul sunt personaje complexe bine individualizate, caractere...
In categoria capodoperelor sadoveniene, alaturi de romanele Fratii Jderi, Neamul Soimarestilor,...
Romanul Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene. Inspirat din balada Miorita, cu o...
Sus!