Alexandru Lapusneanul

Conform esteticii romantice si a recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program ,,Introductie", publicat in primul numar al revistei ,,Dacia literara", scriitorii pasoptisti se inspira din cronici, pentru a evoca epoci din istoria nationala, mai ales evul mediu, oferind astfel modele pentu prezent. Unul din acestia a fost Costache Negruzzi care a scris ,,Alexandru Lapusneanul", prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literatura romana, considerata o capodopera si un model al speciei.

Publicata in anul 1840 in primul numar ar revistei mai sus mentionate, nuvela va fi inclusa in ciclul ,,Fragmente istorice" dinvolumul de debut ,,Pacatele tineretilor".

Nuvela lui Negruzzi este istorica, prin sursele de inspiratie folosite, prin tema, personaje si culoarea epocii: Moldova la jumatatea secolului al XVI - lea, si este romantica prin specie, nuvela istorica fiind preferata de romantici, prin folosirea antitezei in construirea personajelor, prin conflict, prin intriga liniara si previzibila, prin prezenta personajelor exceptionale puse in situatii exceptionale, prin descrierile cu valoare documentara, nu cu valoare epica.

Realitate si fictiune

In conceperea nuvelei, Costache Negruzzi porneste de la realitatea istorica consemnata in cronica lui Grigore Ureche din care preia o serie de informatii precum: imprejurarile pierderii tronului in prima domnie a lui Alexandru Lapusneanul, intampinarea domnitorului de catre boieri, incendierea cetatilor, uciderea celor 47 de boieri la un ospat, boala si moartea acestuia survenite la Cetatea Hotin, dar si replici: motto-ul capitolului I, ,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreu" si cel al capitolului IV, ,,De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu".

Apeland la fictiune, Negruzzi realizeaza o serie de schimbari, atat la nivelul destinelor unor personaje, cat si al evenimentelor. Astfel, in nuvela, Motoc este ucis de multime, iar Spancioc si Stroici devin personaje-justitiar. In realitatea istorica insa, primii doi sunt ucisi in Polonia, cel de-al treilea fiind imaginat de Negruzzi.

Tema

Nuvela are ca tema evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Lapusneanul si pune in lumina lupta pentru putere in epoca medievala. Faptele prezentate sunt verosimile, iar personajele sunt apropate in intregime reale. Comportamentul, conflictul si dialogul dintre ele intra in aria exceptionalului.

Perspectiva narativa este obiectiva si apatine unui narator omniscient, omniprezent sid eteasat care intervine cateodata in cadrul discursului narativ prin remarci personale, ca cea din capitolul III, ,,Desantata cuvantare".

Atitudinea obiectiva a naratorului poate fi observata atata in incipit, unde sunt rezumate evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul, cat si in final in care se consemneaza lapidar sfarsitul domnitorului care este ingropat la manstirea Slatina.

Tehnica narativa folosita este cea a inlantuirii cronologice si cauzale a secventelor narative.

Indicele spatial si cel temporal sunt fixate istoric: secolul al XVI - lea, a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, cetatea de scaun a Moldovei (Suceava) si Cetatea Hotinului.

Conflictul nuvelei este complex si exterior, evidentiind personalitatea puternica a lui Alexandru Lapusneanul in lupta pentru putere cu boierii. Motivul este cel al razbunarii ca pedeapsa. Acest conflict este particularizat in plan secundar de conflicul dintre Alexandru Lapusneanul si Motoc.

Echilibrul compozitional este dat de cele patru capitole care fixeaza momentele subiectului si, dupa moda romantica, au cate un motto explicativ si rezumativ.

Capitolul I are ca motto ,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreu" si reprezinta expozitiunea si intriga. Lapusneanul intra in Moldova cu ajutor strain (spahii, tatari, turci, mercenari) pentru a-l inlatura pe Stefan Tomsa. El este intampinat de o solie de boieri: Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici. Acestia ii cer voievodului sa se intoarca pentru ca Moldova nu-l vrea, dar Lapusneanul refuza. Boierii se retrag iar in cort ramane Motoc care isi ofera serviciile.

Avand motto-ul ,,Ai sa dai sama doamna", capitolul II reprezinta desfasurarea actiunii. Fara a intampina vreo rezistenta, Lapusneanul ajunge din nou la trounul Moldovei, hotarat sa se razbune pe boierii care il tradasera in prima domnie. La insistentele turcilor, incendiaza cetatile, motivand ca sunt ,,cuiburi de talhari". Sotia unui boier ucis din oridinul domnitorului, o ameninta pe doamna Ruxanda ca va da socoteala pentru faptele sotului ei. Speriata, ea ii cere lui Lapusneanul sa renunre la razbunare, iar aceste ii promite ca o va face dupa ce ii va da un leac de frica.