Personalitate marcanta a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, va marca perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate.
Unul din cei mai importanti poeti ai secolului nostru in opera sa acopera domeniile poeziei, filosofiei, dramaturgiei, eseisticii si memoralisticii. Aparitia in 1919 a volumului de debut Poemele luminii a fost salutata de N.Iorga cu cuvintele: "In rindurile rarite igrijorator, ale cintaretilor simtirii noastre de astazi, fii binevenit, tinere Ardelean!". Au urmat volumele de versuri Pasii profetului(1921), In marea trecere(1924), Lauda somnului(1929), La cumpana apelor(1933), La curtile dorului(1938), Nebanuitele trepte(1943), Poezii(1962), volum postum cuprinzind ciclurile Mirabila saminta, Vara de noiembrie si Stihuitorul. Postum au aparut si ciclurile Virsta de fier 1940-1944, Cintecul focului, Corabii cu cenusa, Ce aude unicornul.
Creatia filosofica este grupata in trei trilogii: a cunoasterii(1943), a culturii(1944), a valorilor(1946). Cea de-a patra , cosmologica, a ramas in stadiul de proiect.
Aforismele lui Lucian Blaga sunt grupate in volumele Pietre pentru templul meu, Discobolul si Elanul insulei.
Caracterizind personalitatea lui Lucian Blaga, Pompiliu Constantinescu avea sa remarce faptul ca in cultura romana influientele cugetarii germane aveau sa-si gaseasca rezonanta deplina la Titu Maoirescu si Lucian Blaga.
MESTERUL MANOLE
de Lucian Blaga
Ca si poezia, dramaturgia lui Blaga atesta stranse legaturi cu miscarea modernista. Chiar insesi denumirile pe care le da unora din piesele sale sunt marturie directa a inrauririi expresioniste: mister pagan (Zamolxe); joc dramatic (Ivanca); pantomima (Invierea).
In teatrul lui Blaga, ca si in teatrul expresionist, personajele nu sunt decat simboluri pentru fortele stihiale ale vietii. In consecinta, la baza conflictului dramatic vor sta contradictiile dintre aceste forte, care actioneaza in spatele personajelor, si nu motive psihologice sau sociale, determinabile istoriceste.
Drama Mesterul Manole a fost publicata la Sibiu in 1927. Peste doi ani in 1929, la 6 aprilie, piesa vedea si lumina rampei, in premiera absoluta, pe scena Teatrului National din Bucuresti. Piesa se sprijina pe cunoscuta legenda a Manastirii Argesului, iar autorul altoieste pe sensul metaforic al baladei populare ideea ca tot ce e cu adevarat durabil se obtine prin jertfe. Cunoscuta tema a jertfei zidirii este cunoscuta la toate popoarele din sud-estul Europei, dar balada romaneasca este unanim recunoscuta ca fiind cea mai aleasa intruchipare artistica. Innoirea si innobilarea acestui mit stravechi prin valorile nemuritoare dobandite de indrazneala, tenacitatea si jertfa generatiilor mai noi este strans legata de bogatia, stralucirea si unicitatea arhitectonica a manastirii de pe Arges.
,,Mesterul Manole" este o reconsiderare lirico-filozoficaa unui tipar mitic si comportamental cu valoare exemplara pentru existenta spirituala romaneasca Teatrul mitic blagian are o vadita conototatie tragica , pentru ca asa este destinul omului cu o inzestrare exceptionala , in ordine divina - un ales al sortii , iar in cea omeneasca - un blestemat de acest har; de aceea, tovarasii lui Manole il supranumeau compatimitor pe acesta si pe
Dumitru Andrasoni, Poemele lumii, Editura Pentru Literatura, 1968.
-www.scriitori.ro
-www.e-referat.ro
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
