Tudor Șoimaru caracterizare

Printre multele adevaruri puse in lumina de critica si de istoria literara in legatura cu opera lui Mihail Sadoveanu, unul dintre marii prozatori romani de la care ne-au ramas peste o suta de volume - se numara si afirmatia potrivit careia acest Stefan cel Mare al literaturii romanesti, cum 1-a supranumit, la moarte, Geo Bogza, este - dupa aprecierea criticului si a istoricului literar Pompiliu Mareea, facuta in volumul Lumea operei lui Mihail Sadoveanu -un autor fundamenta1 ca si Homer, Shakespeare sau Tolstoi. El a creat de la inceput, din temelii, ca un demiurg, o lume a sa, o lume distincta, neconfundabila, apartinand unui anumit spatiu fizic si moral: spatiul romanesc, in intruchiparile lui istorice. Ca altadata acel mare ctitor de tara care a fost domnul Moldovei, Mihail Sadoveanu a ctitorit o umanitate aproape completa in liniile ei esentiale, un univers populat, in primul rand, cu o imensa galerie de umiliti si ofensati ai vietii de demult, dar si cu oameni puternici si mandri care stau in fata cerului cu o inima ca din el rupta. Cu oameni pastratori de datini, in care se inchide, spre a fi transmisa viitorimii, fiinta neamului, cu luptatori neobositi care si-au faurit propriul destin, ca si pe cel al colectivitatii din care faceau parte.

O imagine memorabila din aceasta lume este si Tudor Soimaru, eroul principal al romanului Neamul Soimararestilor, carte care evoca, in structura unei naratiuni nu de putine ori palpitante, intamplari dramatice din lupta taranimii pentru pamant si libertate, in secolul al XVII-lea, impotriva boierimii hraparete si tradatoare.

Originar din satul Soimaresti, aflat in tinutul Orheiului, razes ridicat la rangul de capitan de osti in timpul domniei lui Stefan Tomsa, ostas viteaz, demn si cu suflet nobil, inconjurat de prieteni adevarati ca Simeori Barnova - viitor domn al Moldovei - si de tatarul Cantemir-bei, Tudor Soimaru se constituie, mai ales, ca o imagine in miscare, ca un personaj care are cel putin doua certificate de nastere. Unul este cel al pribeagului prin lume (inca de cand era copil, intr-un timp de restriste si de cumpana pentru tara) si al osteanului viteaz, care slujeste cu credinta toate stapanirile, luptand pentru un ideal individual abstract. Celalalt este certificatul de nastere al unui alt om - care, de data aceasta, se identifica cu suferinta celor multi, ai sai, cu durerile, cu nadejdile si cu lupta neamului din care facea parte: inainte nu ma temeam - eram singur. Astazi ma tem: sunt legat de lucruri statornice -va marturisi personajul, referindu-se la cele doua ipostaze ale identitatii sale.

Intre cei doi poli ai timpului se desfasoara drumul de venirii lui Tudor Soimaru - prezentat ca un personaj in evolutie, ca o figura in jurul careia se concentreaza atentia scriitorului, ca si a cititorului, fireste - in multe dintre cele mai importante momente ale amplei suite de incordate intamplari cu care ne confruntam, patrunzand in atmosfera invaluitoare a ...