Caracterizarea lui Ion - Ion de Liviu Rebreanu

Extras din caracterizare:

PREZENTARE. TITLU. Apreciat constant drept o mare constructie epica, o ,,epopee a taranului roman", Ion (1920) este romanul unui destin individual, asa cum insusi autorul precizeaza.

In prim planul romanului se afla viata tanarului taran Ion Pop al Glanetasului, monumental si simbolic prin tragismul sau, consumandu-se intre iubire si patima pentru pamant. Destinul lui Ion este strans legat de viata satului din primele decenii ale secolului al XX-lea, a carui existenta Rebreanu o surprinde realist, structurat si diferentiat social, in conditii specifice pentru romanii din Transilvania - o realitate complexa si tragica.

TEMA. Fiu al satului romanesc traditional, cu o intuitie artistica de exceptie, Liviu Rebreanu a inteles ca problema pamantului era insasi problema vietii romanesti, ,,a existentei poporului romanesc" - cum marturiseste el insusi. Scriitorul a grefat psihologia romanului universal pe structurile morale traditionale caracteristice primelor decenii ale secolului nostru: drama taraneasca si asuprirea nationala" (Valeriu Rapeanu, Scriitori dintre cele doua razboaie).

EPOCA. Prin Ion Liviu Rebreanu are meritul de a scoate romanul taranesc din albia samanatorista, fundamentand romanul social modern, culme a obiectivarii prozei, asa cum remarca si Eugen Lovinescu, primul dintre criticii literari care l-a considerat ,,ctitor al romanului romanesc modern".

MESAJUL. In 1940, dupa douazeci de ani de la aparitia romanului Ion, in discursul de receptie rostit la Academia Romana, Liviu Rebreanu isi exprima omagiul: ,,credinta si solidaritatea cu cel mai umil roman". EI evidentia interesul pastrat pentru cel menit ,,sa conserve rasa, pamantul, limba si credinta noastra, pastratorul efectiv al teritoriului national". Asa se explica si optiunea autorului pentru un personaj care sa redea tipologia taranului insetat de pamant.

TITLURILE celor doua parti in care este structurat riguros romanul - Glasul pamantului si Glasul iubirii - sugereaza patetica poveste a lui Ion Pop al Glanetasului, grefata pe elemente de viata cotidiana si pe evenimente traditionale care alcatuiesc pulsatia vietii rurale: nunti, botezuri, tarnosiri de biserici, inmormantari, slujbe religioase duminicale. In celalalt plan al romanului se desfasoara viata familiilor de carturari care se pastreaza oarecum izolate din ,,orgoliu de casta" (G. Calinescu).

CONSTRUCTIA. Marian Popa, in studiul Monografie si caz, remarcand numarul mare de personaje si varietatea lor caracterologica, le clasifica in. doua serii fundamentale ale caror prototipuri sunt Ion si Titu Herdelea, adica seria taranilor ,,in multiple variante posibile" si seria ,,inteligentei". Seria taranilor (Ion, George, Vasile Baciu) este conceputa ca ,,pasiuni dezlantuite, ca materie oarba. fixatie si instinct, incapacitate de disimulare, reactie violenta si spontana, vitalitate a dorintei si a vointei". Cealalta categorie, a ,,inteligentei", cuprinde invatatorii, avocatii, preotii, simplii functionari si reprezinta constiinta, nationala. Toate actiunile sociale si politice sunt organizate de ei. In adancul tesaturii narative actioneaza si conditia asupririi nationale a romanilor din Ardeal, precum si aspiratia realizarii visului lor de unire cu Tara. Fapte, situatii concrete exprima raporturile reale dintre institutiile statului austro-ungar si romani. Constiinta asupririi nationale se manifesta diferit, dupa gradul de dependenta. Asistam astfel la tribulatiile invatatorului de tara Zaharia Herdelea. la ezitarile lui intre legalism si nevoia de eliberare de sub jugul opresiv; la pendularile de constiinta ale lui Titu Herdelea, ca expresie a unei noi generatii, un entuziast. Avocatul Victor Grofsoru militeaza pentru emanciparea sociala si nationala pe cai legale; profesorul Spataru este un extremist etc. O serie de elemente de viata sociala si politica configureaza stari tensionale, conflicte cu reprezentanti ai institutiilor oficiale (scoala, judecatoria) pentru rezistenta unitatii vietii spirituale: apararea limbii nationale (confruntarea dintre preotul Belciug si inspectorul scolar Horvat), efortul preotului roman de a construi o biserica, arborarea insemnelor nationale (costumul popular, tricolorul miniaturizat), intonarea marsului Desteapta-te, romane! s.a. Toate acestea vorbesc despre permanenta vietii romanesti cu rosturile ei statornicite si neclintite.

Conceput circular, romanul incepe cu un eveniment traditional in viata satului, hora duminicala din batatura Teodosiei lui Maxim Oprea si se incheie cu sarbatorirea sfintirii noii biserici inaltata prin osteneala preotului Belciug.

Scena horei de la inceputul romanului (mult comentata de critica literara) indeplineste functia ,,unui adevarat centru strategic al intregii constructii epice" (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, vol I). Aici se contureaza forma de organizare a satului, intentiile unor personaje, pozitiile unora in comparatie cu ale altora, se anunta conflicte viitoare, destinul eroilor este previzibil: ,,hora din primul capitol e o hora a soartei"; Vasile Baciu bea de necaz pentru ca nu-i place fata pe care o are, in timp ce Ion se manifesta agresiv fiindca nu-i place felul in care este privit de ceilalti.

PERSONAJUL. Acesta este cadrul in care se organizeaza structura unui personaj unic in istoria literaturii romane prin felul in care existenta lui face concurenta realului. ,,Sinteza de oameni vii"(cum insusi autorul spune in articolul Cred), personajul lui Liviu Rebreanu se naste din contemplarea realitatii si se intoarce la aceasta, oferind cititorului o biografie atat de convingatoare incat realitatea este comparata cu fictiunea si nu invers. La baza constructiei personajului stau cel putin doua modele (dupa cum marturiseste autorul in Amalgam): un taran zarit pe cand se intorcea acasa, pe camp, imbracat in straie de sarbatoare, sarutand pamantul, un taran care a vrut sa forteze decizia pozitiva a parintilor in privinta casatoriei si astfel a lasat-o insarcinata pe fata pe care si-a dorit-o. Biografia personajului, prilej de caracterizare indirecta, dar si directa, realizata de un autor omniscient, abstract, evidentiaza un potential nativ deosebit. Autorul retine istetimea lui Ion (,,cel mai istet din elevii" lui Herdelea), capacitatea de munca, harnicia si tenacitatea care au facut sa stopeze declinul familiei Glanetasului, dragostea fata de pamant (ceea ce l-a facut sa renunte la bursa de studii la Armadia si sa fuga acasa caci ,,ii erau mai dragi coarnele plugului"). Feciorul Glanetasului era ,,iute si harnic ca ma-sa; pamantul ii era drag ca ochii din cap. Nici o brazda de mosie nu s-a mai instrainat de cand s-a facut dansul stalpul casei". Tatal lui Ion, Alexandru Glanetasul, ,,sarac iasca si lenevior de n-avea pereche", mancase repede zestrea Zenobiei, fiindca ,,toate crasmele le batea cat e Armadia de mare". La scoala din sat, Ion a fost cel mai iubit elev al invatatorului Herdelea, fiindca era silitor si cuminte. Dar ii era mai drag ,,sa pazeasca vacile pe campul plesuv, sa tie coarnele plugului, sa coseasca, sa fie vesnic insotit cu pamantul". Era chipes, istet, iute si harnic, dar sarantoc (se poate observa predilectia autorului pentru caracterizarea morala si abia o scurta observatie privind portretul fizic al personajului).

Download caracterizare

Primești caracterizarea în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
rtf
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
5 pagini
Marime:
21.34 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Caracterizare
Materie:
Limba si literatura romana
Data publicare:
06.03.2018
Structură de fișiere:
  • Caracterizarea lui Ion - Ion de Liviu Rebreanu.rtf
Predat:
la liceu
Profil:
Real
Specializare:
Filologie

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Romanul "Ion" de Liviu Rebreanu deschide seria marilor romane din literatura...
DATA: 02.XII. 2006 ORA: 12-13 CLASA a X-a PROFESOR: ALINA MOCA OBIECTUL: LIMBA SI LITERATURA...
Dupa ce, la inceputul secolului al XX-lea, literatura romana fusese orientata spre idilizarea...
Pana la aparitia lui Ion in anul 1920, romanul romanesc inregistrase numai cateva titluri mai...
Reprezentant de seama al prozei interbelice, Liviu Rebreanu este considerat, prin romanul Ion,...
Sus!