Caracterizare Sobieski

Publicist, traducator, poet, dramaturg, prozator, filolog, creatorul nuvelei istorice romanesti, neegalate pana astazi, Costache Negruzzi este un deschizator de drumuri in literatura romana moderna, ,,un clasic al romantismului" (Al. Piru).

C. Negruzzi traieste si se formeaza intr-o perioada de renastere nationala, fiind alaturi, in actiunile culturale si literare de mai tinerii M. Kogalniceanu, V. Alecsandri, Al. Russo.

Scrierile publicate in periodicele vremii (Albina romaneasca, Curierul de ambe sexe, Foaie pentru minte, inima si literatura, Dacia literara, Propasirea s.a.) au fost adunate in volumul Pacatele tineretelor (1857).

Volumul cuprinde poezii, proza, opere originale si traduceri oranduite in patru cicluri: Amintiri de junete (cu doua nuvele romantice, o povestire umoristica si un basm localizat - Toderica); Fragmente istorice; Neghina si palamida (poezii), Negru pe alb - Scrisori la un prieten (inaugurand astfel genul epistolar). C. Negruzzi e primul scriitor modern din Moldova si intemeietorul nuvelei istorice.

Negruzzi este initiatorul unor specii literare inedite in acel moment in literatura romana, cum ar fi: primul model de literatura memorialistica (Fragmentul Cum am invatat romaneste); nuvela romantica (Zoe, O alergare de cai); ,,anecdotul istoric Aprodul Purice" (aparut in 1873, inaintea Daciei literare, fragment din proiectata epopee Stefaniada); prin schita portretistica din Reteta si Fiziologia provincialului (1840), Negruzzi este intaiul observator social, inainte de Vasile Alecsandri. Fabulosul si proverbialul din povestile lui Creanga sunt prefigurate in Scrisoarea XII (Pacala si Tandala, 1842), ca si caracterul evocator din scrierile lui Mihail Sadoveanu. Teatru - Carlanii, Doi tarani si cinci carlani, Muza de la Burdujeni, jucata pe scena Teatrului National din Iasi.

Negruzzi a fost preocupat si de problemele limbii intr-un numar de patru scrisori, intitulate Critica, pe temeiul cunoasterii limbii vorbite, a textelor vechi; preocupat si de creatia folclorica (Pacala si Tandala), a grupat proverbele pe teme (ca si A. Pann in Povestea vorbei).

Scriitor plin de spirit, in opera lui Negruzzi sunt prezente ironia si umorul, vorbirea in sentinte si aforisme ca la clasici.

Aflat la temelia literaturii moderne, in opera sa se reflecta modalitatile artistice ale epocii, clasice si romantice.

Prin nuvela Alexandru Lapusneanul, C. Negruzzi a devenit un scriitor clasic.

Nuvela a aparut in 1840 in revista Dacia literara, in primul numar, cu titlul Scene istorice din cronicele Moldaviei, Alexandru Lapusneanul, confirmand dezideratul exprimat de Mihail Kogalniceanu in articolul-program (Introductia).

I. PLAIESII sunt personajul principal al nuvelei istorice , ei devin un adevarat simbol al vitejiei romanilor . Plaiesii , apar ca un personaj colectiv

insumand trasaturile morale ale poporului nostru . De aceea , cei nouaspreze-

ce plaiesi nu sunt individualizati prin nume proprii . Cele cateva amanunte le-

gate de varsta sau de indatoririle avute , reusesc sa diferentieze cateva pro-

filuri , dintre care acela al batranului plaies .

Scriitorul nu ii caracterizeaza direct . Faptele , atitudinea si cuvin-

tele lor pun in lumina trasaturile lor morale .

Plaiesii se cracterizeaza in primul rand prin firescul comportarii lor ,

al felului de a vorbi . La fel de firesc si de constient , isi asuma si sacrificiul ,

fiind amenintati de un puternic simt al datoriei .

Demnitatea , spiritul de sacrificiu , taria de caracter , curajul si vi-

tejia , starnesc pana si admiratia dusmanului care este nevoit sa le recunoas-

ca .

Din randul lor se desprinde batranul plaies . El este conducatorul pla-

Iesilor si se bucura de autoritate in randul acestora , caci toti asculta de el , ducandu-i la indeplinire toate ordinele . Insufletit de spiritual datoriei , gata de sacrificiu pentru binele tarii , el dispretuieste lasitatea si deaceea il in-

frunta cu asprime pe tanarul , ce s teme de numarul mare al lesilor . Batra-

nul il primeste pe solul regal cu ospitalitate si il asculta cu bunavointa , dar refuza demn si categoric inchinarea cetatii . Modest si chibzuit , ii propune

regelui alternative pacii .

Demn , ramane batranul si in momentul capitularii , caci inchina cetetea , cu conditia de a fi lasati liberi .

II. REGELE SOBIESKI

Insusirea fundamentala a regeleui polon ste trufia . Orgolios peste masura , nu accepta postura de invins si de aceea ia cu usurinta hotarari ne-

gandite . Orgoliul regelui este sugerat si indirect prin felul in care solul se

adreseaza plaiesilor in numele lui , neuitand nici titlurile , nici amenintarile .

Lipsit de stapanire si impulsive , se pripeste din nou , cand ia hotara-

rea de a-i spanzura pe plaiesi .

Chiar atunci , cand trebuie sa recunoasca vitejia plaiesilor , formula- rea nu evidentiaza admiratia , ci incercarea de a-si salva orgoliul ranit : "ati

avut cinstea a va impotrivi cinci zile , regelui de Polonia " .

Desi prezentat sumar , Sobieski este o personalitate complexa , e-

voluand de la un orgoliu nemarginit la un oarecare echiluibru . reuseste sa-si salveze demnitatea , dand ascultare sfatului intelept a lui Iablonovski .