Traditii si obiceiuri in Dobrogea

Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

Cuprins
Capitolul I Asezarea si descrierea zonei geografici 1
Capitolul II Zone turistice 2
Capitolul III Elemente de etnografie si folclor 3
Arhitectura 3.1
Gastronomie 3.2
Traditii 3.3
Port 3.4
Capitolul IV Valorificarea traditiilor si obiceiurilor populare 4
Program turistic 4.1
Capitolul V Concluzii si propuneri de dezvoltare a turismului 5
Bibliografie 6

Extras din atestat:

Capitolul I -Asezarea si descrierea zonei geografice

Situata in partea sud-estica a Romaniei, provincia istorica Dobrogea reprezinta una din cele mai caracteristice regiuni extracarpatice, foarte variata in privinta reliefului si geologiei, dar si a microclimei, hidrografiei, florei si faunei.

Din punct de vedere geomorfologic, Dobrogea este constituita din patru unitati morfostructurale si anume: cimpia aluviala si deltaica a Dunarii, unitatea muntos-deluroasa hercinico-kimerica a Dobrogei de Nord, unitatea podisului de sisturi verzi a Casimcei sau Dobrogea Centrala si unitatea podis 212h71c ului structural sarmatic al Dobrogei de Sud.

Zona care face obiectul prezentului studiu este reprezentata de primele doua unitati morfostructurale, ce vor fi tratate ca o singura entitate geografica, istorica si etnografica numita Dobrogea de Nord.

Dobrogea de Nord este delimitata geografic la vest si nord de fluviul Dunarea, de Marea Neagra la est si de falia Peceneaga-Camena la sud. Din punct de vedere geologic, teritoriul dobrogean apartine unitatii de platforma, unitate rigida de munti vechi, intens cutata, faliata si erodata, caracterizata prin morfostructuri de tip bloc, continuata sub lunca si delta Dunarii.

Relieful zonei, rezultat dintr-o modelare subaeriana de lunga durata, cuprinde in aceeasi proportie regiuni joase cu altitudini intre 0 si 6 m (de lunca, delta, lacustre si mlastinoase) si regiuni inalte cu valori altimetrice cuprinse intre 6 si 467 m (de campii in trepte, dealuri-podisuri si muntii intens erodati).

Astfel cele mai vechi unitati geologice si de relief (munti, dealuri si podisuri de varsta precambriana, hercinica si kimerica, dezvoltate in conditii de stepa si inecate inloess ) vin in contact direct cu cele mai noi (lunca si delta Dunarii).

Exponentul principal al regiunilor joase este reprezentat de Delta Dunarii, cea mai tanara regiune geografica a Romaniei, cu o individualitate aparte intre deltele Europei, cat si intre cele ale lumii intregi. Delta Dunarii este o delta de tip clasic, cu un contur clar deoarece debuseaza intr-o mare inchisa, lipsita de maree, unde vanturile au frecventa redusa si intensitate mica, favorabile aparitiei deltelor. Ca rezultat al interactiunii dintre fluviu si mare, Delta se imparte in doua sectoare: delta fluviala in vest si delta fluvio-marina in est, separate prin aliniamentul de grinduri Letea-Caraorman-Crasnicol. Caracteristic reliefului din regiunile inalte este intensa lui fragmentare sau imbucatire in numeroase masive si culmi muntoase, deluroase, unele izolate, cu caracter insular (inselberguri). Cele mai importante masive si culmi muntoase sunt masivul nord-vestic, constituit din Muntii Macinului si Dealurile Niculitelului, si masivul sudic, mult mai intins, care cuprinde cea mai mare parte a podisurilor Babadag si Casimcea. Cele doua masive sunt separate intre ele prin pasul Carapelit sau Iaila, situat la altitudinea de 200 m.

Dobrogea de Nord se integreaza din punct de vedere climaticregiunilor deluroase joase ale tarii, cu un foarte accentuat caracter continental, dar prezinta diferite nuante locale conditionate de: pozitia la gurile Dunarii si pe litoralul Marii Negre, morfologia reliefului (culoarele si depresiunile marginale din vest, nord si est), masivitatea si altitudinea muntilor si dealurilor din partea de nord-vest si de sud.

Pe baza contrastului uscat-mare au fost distinse cele doua regiuni climatice-continentala, cu contraste termice mari de la vara la iarna, ploi rare, cu caracter de averse, fenomene intense de viscol si precipitatii de 400 mm anual si litoral maritima, cu circulatie locala de brize in timpul verii, influenta directa a Marii Negre, care impiedica scaderea excesiva a temperaturii aerului, cu un numar mai redus de zile calduroase.

Pe baza raportului relief-clima au fost identificate mai multe nuante climatice mezo- si microclimatice: munti si dealuri-clima moderata, dealuri si campii in trepte-clima blanda si calda, lunca Dunarii-clima moderata si foarte calda, Delta Dunarii si litoral premaritim-clima blanda si moderata.

Regimul eolian are un caracter aproape continuu, accentuand climatul arid al zonei. Vanturile predominante sunt cele de N si NE; exista insa si vanturi locale a caror directie este influentata de relief, distributia apei si a uscatului.

Bibliografie:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea

2. http://www.blueheron.ro/circuit-dobrogea/

3. https://www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea-28/obiceiuri-din-dobrogea-44.html

4. https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/1382-obiceiuri-si-traditii-de-sarbatori-in-dobrogea.html

5. https://www.google.ro/

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
21 pagini
Imagini extrase:
21 imagini
Nr cuvinte:
4 590 cuvinte
Nr caractere:
24 034 caractere
Marime:
4.89 MB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Turism si alimentatie
Data publicare:
07.09.2018
Structură de fișiere:
  • Traditii si obiceiuri in Dobrogea.docx
Predat:
Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau
Profesorului:
Buznea Daniela

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Nu exista autori care sa nu recunoasca faptul ca "Dobrogea nu a putut fi rupta cu totul de...
Istoria bucatariei se confrunta cu istoria omenirii. Punctul de plecare al bucatariei il putem...
Cuvant inainte Un popor se deosebeste de altul prin traditiile sale care-i caractareizeaza modul...
Traditii culinare roamanesti Bucataria romaneasca poate fi definita ca un tot unitar dar din...
Obiceiurile calendaristice la romani sunt bogat reprezentate in folclorul literar, fiind legate...
Sus!