Potentialul turistic al Muntilor Maramures

Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

Cuprins .3
Argument .4
Capitolul I. Judetul Maramures 5
1.1. Descriere geografica .5
1.2. Vegetatie si fauna .7
1.3. Stema judetului .8
Capitolul II. Atractii turistice ..9
2.1. Biserici de lemn din Maramures .11
2.2. Muzeul Etnografic al Maramuresului .13
2.3. Cimitirul Vesel din Sapanta 15
2.4. Manastirea Sfanta Ana din Rohia ...18
2.5. Valea Izei 22
2.6. Valea Marei .24
2.7. Tara Chioarului ...26
2.8. Tara Lapusului 26
Capitolul III. 5zile in Eden .28
3.1. Casa Muntean, Vadu Izei 28
3.2. Programul excursiei 30
Bibliografie 31
Concluzii si anexe ..32

Extras din atestat:

Argument

Am ales aceasta tema (Potentialul turistic al Muntilor Maramures) deoarece zona are foarte mare potential turistic. Am vizitat multe regiuni ale acestei tari, insa, nici una din ele nu a reusit sa ma impresioneze atat de mult precum Maramuresul.

Consider ca o afacere buna poate persista in timp doar daca, clientul este pe deplin satisfacut, tocmai din acest motiv am ales ca tinta Maramuresul.

Maramuresul formeaza o zona turistica aparte, cu caracteristici grupate in mai multe subzone si centre turistice (Baia Mare, Sighetul Marmatiei, Lapus, Muntii Rodna si Maramures, Vaile Izei si Viseului, Tara Chioarului si partial zona Codrului). Judetul Maramures se remarca atat prin frumusetile sale peisagistice, cat si prin renumitele statiuni climaterice (Borsa, Izvoarele, Mogosa) si balneo - climaterice (Ocna Sugatag, Carbunari, Danesti). Pe langa frumusetea cadrului natural, judetul Maramures este detinatorul unor importante monumente si locuri istorice (67), monumente de arta si ansambluri arhitecturale (363), zone istorice urbane si rurale (13), muzee si case memoriale, monumente de arhitectura populara (peste 200), unice in felul lor. Totodata, Maramuresul este renumit si datorita unor zone etnografice si folclorice, care si-au pastrat aproape nealterata arta populara extrem de originala (case, porti, tesaturi, ceramica, unele biserici, datini, muzica, dans). Arhitectura populara traditionala, reprezentata prin renumitele porti monumentale si mai ales prin bisericile din lemn, se remarca la Desesti, Ieud, Bogdan - Voda, Barsana, Giulesti, Budesti, Vadu Izei, Rogoz, etc. De mare interes turistic sunt si numeroasele centre de prelucrare artistica a lemnului (lazi de zestre, unelte, obiecte de uz casnic, cruci sculptate si pictate), de ceramica populara, de tesaturi si cusaturi populare, de confectionare a pieselor de port popular, de prelucrare a lanei si pieilor de animale (Desesti, Plopis, Sapanta, Viseul de Jos, Sat Sugatag, Feresti, Hoteni, Botiza, Calinesti).

I. Judetul Maramures

1.1. Descriere geografica

Judetul este situat in extremitatea de N-NV a Romaniei, la granita cu Ucraina. Se afla intre 47,20 si 48,00 grade latitudine nordica si 22,05 si 25,07 grade longitudine estica. Este delimitat de judetele Suceava la E, Bistrita - Nasaud la SE, Cluj la S, Salaj la S, si Satu Mare la SV si V. Suprafata este de 6.304 km2, cu o populatie de 535.124 locuitori, din care 265.016 sunt barbati si 270.108 sunt femei. Densitatea este de 84,9 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Baia Mare, iar ca orase importante: Baia Sprie, Sighetul Marmatiei, Borsa, Cavnic, Targu Lapus, Viseul de Sus. Are 62 de comune, 226 de sate, din care 16 apartin oraselor si 12 localitati componente ale oraselor si municipiilor.

Relieful este predominant muntos (43% din suprafata) si este reprezentat prin lantul vulcanic al muntilor Gutai - Lapus - Tibles in partea centrala a judetului, cu directie NV - SE, cu altitudini variind intre 1.300 - 1.839 m (pe vf. Tibles). De asemenea, este reprezentat si prin lantul cristalin al Muntilor Maramures si Rodna in partea de E a judetului. Muntii Maramuresului prezinta o culme cu directie NV - SE cu mai multe varfuri: Farcau, Pop Ivan, Toroiaga, Pietrosu, care strajuiesc granita cu Ucraina, iar Muntii Rodnei se inalta pana la 2.303 m (vf. Pietrosul Mare, care este si cel mai inalt din grupa Carpatilor Orientali). Zona de dealuri si podisuri (dealurile Codrului, Chioarului, Asuajului, etc.), din partea de S, ocupa 30 % din suprafata judetului, iar zonele joase de depresiuni, terase si lunci, (Depresiunea Maramures, Depresiunile Baia Mare, Lapus si Copalnic) se extind pe 27% din suprafata judetului Maramures.

Clima este temperat continentala cu ierni aspre si veri racoroase.Temperatura medie este de 6 grade C. Precipitatii medii: 900 mm.In Depresiunea Baia Mare, unde climatul este mai bland, datorita adapostului si a influentelor maselor de aer mai cald si mai umed dinspre V, se dezvolta in conditii optime padurile de castan comestibil. In timpul iernii pe crestele muntilor inalti sunt frecvente viscole puternice cu viteze ce depasesc 50 ms.

Reteaua hidrografica este influentata de regimul precipitatiilor abundente din zonele montane, unde isi au izvoarele majoritatea raurilor. Reteaua hidrografica este bogata si densa (0,5 km/km2), avand o lungime de peste 3.000 km si fiind tributara direct sau indirect celor doua mari rauri (Tisa si Somes). Cele mai importante rauri din bazinul Tisei sunt Viseul, Iza si Sapanta, iar din bazinul Somesului sunt Lapus, Barsau, Asuaj, Cicarlau, etc.

Invatamant. In judet activeaza 294 gradinite, 308 scoli generale, 28 de licee, 16 scoli profesionale, 16 scoli de maistri, 3 institute de invatamant superior cu 7 facultati. De asemenea, exista un teatru de stat (Baia Mare), o filarmonica, 8 muzee, 8 case memoriale, 15 cinematografe, 394 biblioteci, 7 case de cultura, numeroase camine culturale, etc.

Sanatate. Serviciile de sanatate sunt oferite in cele 10 spitale, 13 policlinici, 88 de farmacii, in care asistenta medicala este asigurata de 743 medici si 3.039 cadre medicale cu pregarire medie.

Bibliografie:

- Gabriela Stanciulescu si colectivul; Tehnologia turismului manual de clasele a XI-a si a XII-a;Editura Niculescu ABC, Bucuresti 2002

- Gabriela Stanciulescu si colectivul; Economia intreprinderii si elemente de legislatie manual de clasa a XI-a; Editura Oscar Print, Bucuresti 2003

- Gabriela Stanciulescu si colectivul; Marketing turistic manual de clasele a XI-a si a XII-a; Editura Oscar Print, Bucuresti 2003

- Stefania Mihai si colectivul; Tehnologia hoteliera manual de clasa a XII-a, Editura Niculescu ABC,Bucuresti 2003

- Ghidul turistic al Romaniei

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2008
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
33 pagini
Imagini extrase:
33 imagini
Nr cuvinte:
7 882 cuvinte
Nr caractere:
41 345 caractere
Marime:
728.25 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Turism si alimentatie
Data publicare:
14.05.2022
Structură de fișiere:
  • Potentialul turistic al Muntilor Maramures.DOC
Predat:
la liceu
Nota primita:
Nota 10
Te-ar putea interesa și:
Potentialul turistic reprezinta totalitatea factorilor de atractie apartinand cadrului natural...
Istoric Judetul Maramures este o unitate administrativa care s-a constituit dupa Marea Unire din...
Introducere De cum patrund pe teritoriul tarii ,Carpatii vestesc o data cu primele lor inaltimi...
1. Prezentare generala Parte integranta a grupei nordice a Carapatilor Orientali, Muntii Rodnei...
Geografia si turismul sunt doi termeni predestinati a fi alaturi caci orice geograf trebuie sa...
Sus!