Pelerinaj in Bucovina

Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

Argument 1
CAPITOLUL I - Turismul 2
1.1.Definirea turismului 3
1.2.Tipuri de turism 4
1.3.Factorii genetici ai turismului 5
CAPITOLUL II - Turismul religios in Bucovina 7
Turismul religios are o vechime de secole. Manifestat de cele mai multe ori sub forma pelerinajului, el implica din partea turistilor un anumit nivel de instruire si de cultura pentru a putea aprecia obiectivele din punct de vedere al arhitecturii, al valorii si semnificatiilor spirituale. 8
2.1. Caracteristicile turismului religios 8
2.2. Pelerinaj in Bucovina 10
2.3.Manastirile bucovinene - scurta prezentare 12
CAPITOLUL III - Studiu de caz 16
3.1.Perspective de dezvoltare a turismului religios in Bucovina 16
3.2. Infrastructura in turismul religios 18
3.3.Trasee turistice 20
Concluzii 23
Bibliografie 24
Anexe 25

Extras din atestat:

Regiunea istorica BUCOVINA, al carei teritoriu se intinde astazi peste zona din apropierea oraselor Suceava, Campulung Moldovenesc si Radauti din Romania si zona Cernauti din Republica Ucraina, impreuna cu nordul Moldovei a fost denumita si "Tara de Sus". Aceasta zona ofera privelisti de o rara frumusete, la care se adauga un sirag de manastiri ctitorite de fosti mari domnitori si boieri moldoveni (Musatinii , Alexandru cel Bun ,Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Familia Movilestilor) fiecare cu culoarea sa specifica , Voronet (albastru), Humor (rosu) , Sucevita (verde), Moldovita (galben) si Arbore (combinatie de culori). Toate prin picturile exterioare (fresce) au intrat in evidenta UNESCO si au primit, in anul 1976 premiul "Pomme d'Or" al Organizatiei Internationale FIJET pentru valoarea lor cultural-turistica.

" Motto ": ,,Pentru putine popoare se gaseste un tinut relativ mic ca acesta in care sa se cuprinda atata frumusete, atata bogatie de astazi si amintiri din trecut imbelsugate, indepartate si sfinte" - Nicolae Iorga

Studierea turismului in Romania serveste intregirii imaginii fenomenului turistic cu particularizarea pentru Romania. Se urmareste cunoasterea etapelor de dezvoltare, pentru ca in comparatie cu fenomenul turistic european si global sa poata fi apreciat obiectiv facandu-se abstractie de perioadele de regres legate de factori de natura social-economica sau politica.

Obiectivele esentiale ale studiului de fata consta tocmai in cunoasterea patrimoniului turistic, a materiei prime neprocesate, sau partial amenajate care se constitue ca factor fundamental, fara de care turismul ca fenomen si mai ales activitate economica majora nici nu poate fi conceput.

Un alt obiectiv este cel de a surprinde tendintele aparent aleatoare stimulate de noile orientari, de impactul cu procesul de privatizare si legislatie, dar mai ales cele legate de initiativele particular-familiare, mai ales in mediul rural care da consistenta si spatialitate si ofera noi posibilitati si directii de expansiune.

Analiza dezvoltarii in timp a bazei materiale si legatura cu infrastructura general apartinand altor domenii de activitate evidentiaza o alta caracteristica a turismului, aceea de ramura de sinteza si cu sprijinire logistica reciproca.

CAPITOLUL I - Turismul

In perioada actuala, turismul este de mare importanta atat pe plan national cat si international, reprezentand unul dintre cele mai complexe fenomene ale civilizatiei contemporane nu numai prin proportiile impresionante ale populatiei globului care-l practica, dar mai ales prin implicatiile sale.

1.1.Definirea turismului

Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T. - ce isi are sediul la Madrid) defineste tu- rismul ca fiind " activitatile realizate de persoane sau grupuri de persoane pe durata calatorii -lor si sederii acestora in locatii diferite de spatiul obisnuit traiului cotidian . Conform determi- narilor, turismul este ,,activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constand din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoresti dintr-un anumit punct de vedere". Activitatea turistica poate fi considerata una din cele mai vechi ocupatii ale omului inca pe timpurile cand nomadismul era modul de viata al unei colectivitati umane.

Denumirea de "turism" a capatat in zilele noastre sensuri cerealizeaza o mare complexitate de situatii, de la necesitatea fireasca de acunoaste, de a vedea sau de a descoperi, pana la cerintele reconfortariifizice sau intelectuale

Termenul generic de "turism" inmanunchiaza gusturile si insusirile de a calatori, pedestru, ciclist, cu automobilul, trenul, vaporul sauavionul, de placere sau pentru ingrijirea sanatatii.

Din punct de vedere etimologic, conform dictionarului Larousse, termenul "turism" ar proveni din latinescul "turnus"-"voiaj in circuit", care a fost preluat de limba franceza "tour" - calatorie, plimbare. Pe de alta parte, unele dictionare sustin originea engleza a cuvantului, provenit din "tour" si "to tour" - "calatorie in circuit" (Swizewscki, 1977).

Exista o serie de definitii ale turismului care sau remarcat de-alungul timpului.

Definitie elaborata de Swizewschi si Oancea (1977) consider turismul un fenomen social-economic de masa, caracteristic civilizatiei industrial-urbane ce se deplaseaza in cadrul relatiilor interdependente dintre mediul geografic si societate. El consta in consumarea produsului turistic pe diferite arii geografice si unitati de timp, ca urmare a deplasarilor banale ale indivizilor in afara activitatilor productive sau a obligatiilor de serviciu, avand ca rezultat regenerarea fortei de munca, refacerea sanatatii imbogatirea orizontului cultural (inclusiv satisfactii spirituale).

In opinia lui Pompei Cocean, "turismul este un fenomen social - economic in continua expansiune, generat de nevoia umana de cunoastere, recreere si recuperare fizico-psihica in conditiile unei civilizatii solicitante, dar cu posibilitati materiale superioare."

Definitia Academiei Internationale de Turism (cu sediul la Monte Carlo) conform careia turismul este un termen caredesemneaza calatoriile de agrement, ansamblul de masuri puse in aplicarepentru aprovizionare, organizarea si desfasurarea acestui tip de calatorii, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistilor.

Turismul se distinge de calatorie prin alegerea deliberata a tintei de catre persoana in cauza si de asemenea prin preocuparea exclusiva pentru satisfacerea placerii sale

1.2.Tipuri de turism

"Tipul" ca expresie integratoare de nivel superior, defineste esenta fenomenului turismului, respectiv conditionarile lui fundamentale. El este sinonim unui anumit model la scara caruia procesele ce se desfasoara primesc tente specifice, particulare in raport cu celelalte modele. Tipul apare astfel ca un cumul de insusiri si interrelatii, desfasurate spatial intr-o perioada de timp determinata (P. Cocean, 1996). Relatia dintre tipurile de turism si spatiul geografic este cat se poate de flexibila: pe acelasi teritoriu se pot practica mai multe tipuri de turism, selectivitatea apartinand resurselor atractive existente in perimetrul dat.

Apreciind ca orice structurare in domeniul turismului trebuie sa se sprijine pe nevoia umana de recreere, refacere si culturalizare, actul turismului poate imbraca una din urmatoarele expresii tipologice :

Bibliografie:

1. George Cristea si Mihai Dancus - ,,Maramures un muzeu viu in Centrul Europei".

2. Pompei Cocean - Geografia turismului, Editura Focul Viu, 2004

3. Stanculescu G. - ,,Tehnologia turismului", Editura Oscar Print, Bucuresti 2003

4. Candea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),Romania. Potential turistic si turism, Edit.Univ. Bucuresti, Biblioteca Facultatii de Geografie

5. Cianga N. 2001,2002),Romania.Geografia Turismului(partea intai)Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, Biblioteca Facultatii de Geografie.

6. Cocean., P.(1997),Geografia turismului romanesc. Editura Focul Viu, Cluj Napoca, Biblioteca Facultatii de Geografie.

7. Glavan, V.(2000),Turismul in Romania, Edit. Economica Bucuresti, Biblioteca Facultatii de Geografie.

8. Glavan V. (2005), Geografia turismului, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti

9. Glavan V. (2006), Potentialul turistic si valorificarea sa, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti

10. Dinu Mihaela (2002), Geografia turismului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

11. Barbu, N., Ionesei L. 1987 Obcinele Bucovinei, Ed. Sport Turism, Bucuresti.

12. Bojoi I. Si colaboratorii, 1979 Ghid turistic al judetului Suceava, Ed. Sport Turism, Bucuresti

13. Monoranu, O. , Iacobescu, M., Paulencu, D.,1979, Suceava, mic indreptar touristic, Ed. Sport Turism, Bucuresti

14. Popp, N.,Iosep, I., Paulencu, D.,1973,Judetul Suceava,Ed. Academiei RSR, Bucuresti.

15. Opris, I.,2002, "Monumente istorice din Romania", Bucuresti.

16. Epuran, Gh., 1968, "Circuit in Moldova de Nord", Ed. Meridiane, Bucuresti

17. Cianga, N., 1998, "Turismul in Carpatii Orientali - studiu de geografie umana", Ed. Presa Universitara,

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
26 pagini
Imagini extrase:
26 imagini
Nr cuvinte:
7 291 cuvinte
Nr caractere:
38 195 caractere
Marime:
5.65 MB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Turism si alimentatie
Data publicare:
07.06.2018
Structură de fișiere:
  • Pelerinaj in Bucovina.doc
Predat:
la liceu
Profil:
Servicii
Specializare:
Ştiinţe sociale

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
BUCOVINA TURISTICA ,,In inima Carpatilor, acolo unde batranele paduri adanci si paraiele vesele...
In acest an, unitatile de primire turistica din judetul Suceava nu prea au avut cautare. Cel...
geografica - Unitati agroturistice: Bucovina Asezare. Altitudine. Relief In partea de nord a...
ORGANIZAREA SI VALORIFICAREA SPATIULUI TURISTIC IN BUCOVINA A - Consideratii generale...
Introducere: scurt istoric Cand spui Bucovina , primele ganduri te duc la o cultura populara...
Sus!