Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

CAPITOLUL I - POTENTIALUL TURISTIC AL ELVETIEI 4
1.1. Potentialul turistic natural al Elvetiei 4
1.1.1. Relieful 4
1.1.2. Hidrografia 5
1.1.3. Clima 7
1.1.4. Flora si fauna 7
1.1.5. Rezervatiile naturale 8
1.2. Potentialul turistic antropic al Elvetiei 9
1.2.1. Muzee si expozitii 9
1.2.2. Istoricul piramidelor 11
1.2.3. Palate si castele 11
1.2.4. Biserici si Manastiri 13
1.3. Baza tehnico-materiala a turismului 15
1.3.1. Unitati de cazare 15
1.3.2. Unitati de alimentatie 16
1.3.3. Baza de agreement 16
CAPITOLUL II - STUDIU DE PIATA PRIVIND DESTINATIA 19
2.1. Obiectivele studiului de piata 20
2.2. Cercetarea factorilor pietei 22
2.3. Studiul nevoilor si cererii turistice. Studiile de teren. 24
2.4. Aplicarea chestionarului de analiza a cererii 26
CAPITOLUL III - PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC 27
3.1. Publicitatea 27
3.2. Promovarea vanzarilor 30
3.3. Relatiile publice 32
3.4. Promovarea destinatiei turistice 33
3.5. Program turistic 33
BIBLIOGRAFIE 36

Extras din atestat:

CAPITOLUL I - POTENTIALUL TURISTIC AL ELVETIEI

1.1. Potentialul turistic natural al Elvetiei

1.1.1. Relieful

In Elvetia se disting trei regiuni principale:

- Alpii Elvetiei ocupa 58% din suprafata tarii, in toata partea meridionala, centrala si orientala a Elvetiei.

- Muntii Jura ocupa 12% din suprafata tarii, in ale caror vai, mult diferite de cele alpine, s-a dezvoltat o economie specific elvetiana.

- Podisul Elvetiei--Le Pleateau Suisse- sau Podisul Mitteland(Tara de mijloc a Elvetiei) este situat intre doua lanturi de munti, pe o intindere care ocupa restul de 30% din suprafata tarii, de o forma alungita si relativ ingusta.

Din puct de vedere al structurii reliefului in centrul Alpilor elvetieni se afla zona rocilor cristaline(sisturi cristaline, granite, gnaisuri- roca metamorfica alcatuita din cuart si mica), iar in exteriorul acestor muni se afla zona sedimentara (calcare si marne). Astfel :

- Zona inalta a Alpilor este formata din roci cristaline

- Zona joasa a Alpilor este mai mult calcaroasa, formata din roci sedimentare.

Formele extrem de variate ale reliefului se datoreaza structurii geologice a acestor munti de natura foarte complexa ca urmare a fenomenelor naturale, care in decursul istoriei Pamantului au condus la formarea lor.

La formarea reliefului a mai contribuit si pe de alta parte, forte de natura tectonica care au determinat modificari ale scoartei terestre din interior, si pe de alta parte, fenomene de eroziune, care actionand din exterior, au modelat si au transformat relieful, dandu-i formele pe care le cunoaste astazi.

Alpii au forma unor cute succesive datorita miscarilor tectonice din a doua jumatate a tertiarului, care au provocat o impingere a structurilor sedimentare de la sud spre nord, dand nastere asa numitelor panze de sariaj- care sunt niste cute culcate, cu flancul inferior alungit pentru prima data in aceste locuri.

Din categoria Alpilor fac parte urmatoarele grupe:

- In nord: muntii Bernezi, Glarus

- In sud: muntii Pennini, Lepontini, Retici

Toate grupele sunt caracterizate de prezenta reliefului glaciar si periglaciar, ghetari de tip alpin, circuri si vai glaciare, depozite morenaice plus reliefuri specifice, in general influentate de pedrografie: carstic, dezvoltat pe dolomite- Alpii Calcarosi(Kalkapen).

Muntii Jura se intind din nordul Lacului Leman pana in partea de NE a Elvetiei,in regiunea cuprinsa intre Rin si Acar.

Sunt formati in general din culmi calcaroase paralele si alungite pe directia sud- vest, nord-est, separate de vai transversale, au o altitudine medie de 700-800m si coboara brusc spre regiunea podisului. In cadrul muntilor Jura se pot distinge trei zone mai importante:

1. Zona din partea meridionala-denumita si zona Neuchatelezi, constituie regiunea cea mai inalta. Regiunea Neuchatel este remarcata prin industria de ceasuri, care a determinat un adevarat miracol in activitatea industriala a Elvetiei(1600).

2. Zona situata in partea centrala este zona denumita Jura Bernezi se intinde in cea mai mare parte iin nordul cantonului Berna.

Muntii Jura Bernezi sunt mai putini inalti decat Muntii Neuchatel despartiti de vai joase.

3. Zona muntilor Jura septentrionali- regiune colinara, ale carei altitudini nu depasesc 600-700m.

Podisul Mitteland(Tara de Mijloc)- se afla intre muntii Jura si Alpi, de-a lungul unui culoar de 250Km de la Lacul Leman la Lacul Constance. Podisul Mitteland ocupa aproape 1/3 din teritoriul Elvetiei si se bucura de cele mai favorabile conditii pentru dezvoltarea agriculturii , industriei, artizanatului, aici locuind mai bine de jumatate din intreaga populatie a tarii.

1.1.2. Hidrografia

Cele mai importante rauri si fluvii ale Elvetiei izvorasc din masivul St Gothard, unde sunt concentrati o parte dintre cei mai mari ghetari ai Alpilor. Dintre cele mai importante rauri din Elvetia amintim: Rinul care are cel mai lung curs dintre toate raurile care curg pe teritoriul Elvetiei cu afluentul sau cel mai mare, raul Aar. Aar este alimentat de ghetarii si zapezile din St Gothard si Alpii Bernezi, ca si de ploile si zapezile din Jura.

Rohnul, un alt rau important de pe teritoriul Elvetiei, strabate cantonul Valais pe o lungime de 264 km pana la lacul Leman, fluviul parcurge o panta mai lenta, pe alocuri mlastinoasa si isi continua cursul spre sud la iesirea din lac in apropiera orasului Geneva. Apele sale repezi au putut fi folosite pentru producerea de energie electrica prin construirea unor importante baraje, cum sunt cele de la Grande- Dixence, Mauvvisin, Zeuzier.

Ticino si Inn sunt alte doua rauri importante din Elvetia.toate raurile importante din Elvetia au un pronuntat caracter alpin, care le impiedica sa devina navigabile insa importanta lor creste sub raport energetic.

Bibliografie:

1. Bran, Florina - Economia turismului si mediului inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1998

2. Balaure, Vasile - Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti, 2009

3. Minciu, Rodica - Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2010

4. Nistoreanu, Puiu - Managementul in turism si servicii, Editura ASE, Bucuresti, 2005

5. Stanciulescu, Gabriela - Tehnica operatiunilor de turism, Editura All, Bucuresti, 2010

6. Stanciulescu, Gabriela - Tehnologia turismului, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000

7. Lupu, Nicolae - Hotelul- economie si management, Editura All, Bucuresti, 2010

8. Buruiana, Gianina - Ghid de bune practici in turism si hotelarie, Editura Uranus, Bucuresti, 2010

9. Stanciulescu, Gabriela - Tehnologie hoteliera- front office, Centrul National de Invatamant turistic, Bucuresti, 2009

10. http://ro.scribd.com

11. http://www.unibuc.ro

12. http://www.besttourism.ro

13. http://ro.wikipedia.org

14. http://europa.eu

15. http://consilierturism.ro

16. http://www.infoturism.ro

17. http://www.directbooking.ro

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2019
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
37 pagini
Imagini extrase:
37 imagini
Nr cuvinte:
11 247 cuvinte
Nr caractere:
59 291 caractere
Marime:
3.88 MB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Turism si alimentatie
Data publicare:
30.05.2019
Structură de fișiere:
  • Elvetia.docx
Predat:
Liceul Tehnologic Economic-Administrativ
Profil:
Real
Specializare:
Ştiinţe ale naturii
Profesorului:
Toma Voicu
Nota primita:
Nota 10

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Cap. I Program de valorificare a potentialului turistic al Elvetiei 1.Localizarea si...
Paradis al cicolatei,bancherilor si al ceasurilor de lux, Elvetia este in acelasi timp una dintre...
Denumire oficiala: Confederatia Elvetiana Confederatia Elvetiana sau Elvetia (Latina:...
Elvetia este asezata in Europa centrala, pe cursurile superioare ale fluviilor Rhone si Rhein....
Ceasuri ingenios mestesugite, ciocolata delicioasa, banci sigure, toate intr-un singur loc:...
Sus!