Intruparea lui Iisus Hristos culme a revelatiei

Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

ABSTRACT 1
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I 6 IISUS HRISTOS CA IMPLINIRE A REVELATIEI 6
1.1 UMANITATEA CA MATRICE OPTIMA SI ANTICIPATA A INTRUPARII 9
1.2 TRUPUL UMAN CA REVELATIE A DUMNEZEIRII 12
1.3 CARACTERUL TRANSCENDENT AL RELEVARII PRIN INTRUPARE 15
1.4 RELEVANTA PANCOSMICA SI ECLESIALA A INTRUPARII 18
1.5 INTRUPAREA CA IMPLINIRE SI CULME A REVELATIEI 20
1.6 IISUS HRISTOS - REVELATIA IN SINE 24
CAPITOLUL II 29
IISUS HRISTOS CA SCOP A EXISTENTEI UMANE 292.1 LOGOSUL DIVIN CA RATIUNE CREATIONALA SI EXISTENTIAL-UMANA 29
2.2 UNELE IMPLICATII SOTERIOLOGICE SI RELATIONAL-ONTOLOGICE ALE
DIVINO-UMANITATII LUI HRISTOS 31
2.3 HRISTOS CA SENS SI SCOP INTEGRATOR AL LUMII 34
2.4 HRISTOS CA DESCOPERIRE SI IMPLINIRE, PRIN INTRUPARE, A TAINEI
OMULUI 36
CONCLUZII 40
BIBLIOGRAFIE 42

Extras din atestat:

Este cunoscut faptul ca Sfantul Atanasie cel Mare a avut o contributie semnificativa la intemeierea hristologiei. Aceasta afirmatie devine si mai evidenta atunci cand discursul hristologic este focalizat pe Taina Intruparii.

Inainte de a dezvolta analiza asupra acesteia, Sfantul Parinte realizeaza o argumentare a posibilitatii in sine a Intruparii, utilizand ca suport in aceasta argumentatie anumite principii relative acestei teme, apartinand filosofiei si sistemelor religioase pagane. De fapt, Sfantul Atanasie preia - si intr-o oarecare masura converteste - doua idei destul de generale in conceptia filosofico-religioasa a vremii: ideea panteista si cea despre lume ca si corp. Atasat acestui instrumentar, autorul crestin va folosi chiar si un argument psiho-senzitiv, dovedind, de altfel, o buna cunoastere a conceptiilor pe care le utilizeaza: ,,Filosofii elini spun ca lumea este un corp mare si au dreptate spunand aceasta. Caci vedem lumea si partile ei supuse simturilor".

Operand, apoi, o sublimare conceptuala a panteismului impersonal pagan, parintele alexandrin va ajunge sa afirme ca ,,in lume, care e un corp, este Cuvantul lui Dumnezeu si El S-a salasluit in toate si in fiecare din partile ei [...]" In acest punct al analizei Sfantul Atanasie se va folosi de raportul comunicant intre parte si intregul configurarii lumii, contra-argumentand impotriva acelora care, cu toate ca aveau o credinta panteista - desigur, in sens impersonal, dar postuland totusi posibilitatea prezentei Divinitatii in intreaga natura - respingeau, ca pe o ireverentiozitate extrema, posibilitatea salasluirii lui Dumnezeu intr-o parte a naturii (disociere discutabila), trupul uman. Astfel, daca conform conceptiei pagane, Dumnezeu umple lumea, intrebarea Sfantului Parinte va surveni in mod just: ,,ce e de mirare sau ce e fara ratiune in spusa noastra ( a crestinilor, n.m.) ca El S-a salasluit in om?" Sfantul Atanasie isi continua logica discursului observand ca ,,de e cuvenit sa fie El salasluit in lume si sa fie cunoscut aflandu-Se in lume ca intreg, se cuvine sa Se arate si in trupul omenesc, si acesta sa fie luminat si miscat de El. Caci neamul omenesc este si el o parte a totului, si, daca e necuvenit ca partea sa fie organ al Lui spre cunoasterea dumnezeirii, ar fi atotnecuvenit sa fie cunoscut din lume ca intreg".

In continuarea demonstratiei despre posibilitatea Intruparii, Sfantul Atanasie va integra, progresiv, elemente specific crestine. Astfel, el identifica Ratiunea divina creatoare cu Hristos, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, Impreuna-Creator si Proniator al lumii, aratand ca, ,,precum, prin puterile Lui Se afla intreg in fiecare si in toate si pe toate le oranduieste dupa stiinta, daca ar voi n-ar fi nepotrivit sa Se foloseasca si de soare, sau de luna, sau de cer, sau de pamant, sau de apa, sau de foc (aici, amintind cele patru elemente fundamentale consacrate ale cosmogoniei clasice - aerul, pamantul, apa si focul - Sfantul Alexandrin isi demonstreaza inca o data cunostintele in domeniu, dand, totodata, dovada de un deosebit tact apologetico-misionar, captatio benevolantiae, precum si de o magistrala abilitate in argumentatie, n.m.), ca de un glas, pentru a Se face cunoscut pe Sine si pe Tatal Sau, despre Care a spus ca le-a facut, dat fiind ca El le sustine pe toate si e cu toate si in fiecare, in parte, si Se arata pe Sine in chip nevazut in toate".

Trebuie observat ca, in ceea ce priveste prezenta Cuvantului in natura, Sfantul Atanasie subliniaza in mod explicit faptul ca Acesta ,,Se arata pe Sine in chip nevazut in toate." Aceasta aratare in chip nevazut este o expresie a constiintei ca Revelatia naturala este o revelatie nedeplina, care nu este specifica in mod absolut Cuvantului. Anticipand, autorul crestin lasa sa se inteleaga ca exista un alt modus revelational, specific in mod propriu lui Hristos - avand, tocmai prin aceasta, si caracterul deplinatatii. Aceasta este Revelatia prin Intrupare, pe care scriitorul Alexandrin o arata inca o data ca fiind posibila: ,,La fel, nu e necuvenit ca El, care a oranduit toate si da viata tuturor, sa Se faca cunoscut, daca voieste, prin oameni, folosindu-Se de trupul omenesc ca de un organ spre aratarea adevarului si spre cunoasterea Tatalui".

In acelasi context este demontata si o alta nuanta a obiectiei pagane privind ireductibilitaea in sens practic a raportului Necreat - creat, Existenta - non-existenta prin sine. Sfantul Atanasie vede tocmai in evenimentul creatiei un argument fundamental al implicarii Cuvantului in creatural si, implicit, insasi o premisa a Intruparii. In alt caz, consecintele insesi ale acestei negari ii demonstreaza eroarea de principiu, ele conducand la concluzii anulatorii in ceea ce priveste actul creatiei in sine: ,,Iar daca ar spune (paganii, n.m.) ca nu socotesc potrivit sa se vorbeasca de aratarea Mantuitorului in trup, pentru motivul ca acesta e facut si creat din nimic, prin aceasta Il scot pe El si din creatiune. Caci si ea a fost adusa de catre Cuvantul la existenta din nimic".

In concluzia acestei introduceri referitoare la rationalitatea materiei, la ratiunea revelatorie a lumii, vom retine si definirea etimologica a lumii ca lumina ( lat. lumen ), ca descoperire, ca entitate plina de sens, sens al carei revelare provoaca, conduce si aduce, in mod gradual, cunoasterea lui Dumnezeu in parametrii vocationali specifici omului.

Bibliografie:

1. Biblia sau Sfanta Scriptura, tiparita sub indrumarea si cu purtarea de grija a P. F. Parinte Justinian, patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, cu aprobarea Sfantului Sinod, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1975;

2. Atanasie cel Mare, Sfantul, Tratat despre intruparea Cuvantului, Colectia Parinti si Scriitori Bisericesti, vol. 15;

Manuale

1. Preot Prof Dr. Staniloae, Dumitru Teologia Dogmatica Ortodoxa, Editia a II-a, Vol. 2, E.I.B.M., Bucuresti, 1997;

Lucrari

1. Lossky, Vladimir Introducere in teologia ortodoxa, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993;

2. Preot Acad. Prof. Dr. Staniloae, Dumitru, Sfanta Treime sau La inceput a fost iubirea, E.I.B.M., Bucuresti, 1993;

3. Staniloaie, Dumitru, Iisus Hristos sau restaurarea omului, Editia a II-a, Editura Omniscop, Craiova, 1993;

4. Staniloaie, Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura Mitropolia, Olteniei, Craiova, 1987;

5. Rogobete, Silviu Eugen, O antologie a iubirii. Subiect si Realitate Personala suprema in gandirea teologica a parintelui Dumitru Staniloae,Editura Polirom, Iasi, 2001;

6. Felmy, Karl Christian, Dogmatica experientei ecleziale. Innoirea teologiei ortodoxe contemporane, Editura Deisis, Sibiu, 1999;

7. Staniloae, Dumitru, Iisus Hristos sau restaurarea omului, Editia a II-a, Editura Omniscop, Craiova, 1993;

8. Preot Prof. Dr. Bria, Ion, Tratat de teologie dogmatica si ecumenica, Editura Romania Crestina, Bucuresti, 1999;

9. Pelikan, Jaroslav, Iisus de-a lungul secolelor. Locul Lui in istoria culturii, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000;

10. Preot Marc-Antoine Costa de Beauregard, Mica dogmatica vorbita. Studii Dialoguri la Cernica, Editia a II-a revazuta, Editura Deisis, Sibiu, 2000;

Studii

1. Staniloae, Dumitru, Cele doua sensuri ale nemuririi omului: cea in Hristos si cea in afara de Hristos, in ,,Trairea lui Dumnezeu in Ortodoxie", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993;

2. Staniloae, Dumitru, Omul, chipul nemuritor al lui Dumnezeu, restabilit si desavarsit in Hristos, in ,,Trairea lui Dumnezeu in Ortodoxie", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993;

3. Preot Acad. Prof. Dr. Staniloae, Dumitru, De la Creatie la Intruparea Cuvantului si de la simbol la icoana, in ,,O teologie a icoanei - studii", Editura Fundatiei Anastasia, Bucuresti, 2005;

4. Preot Acad. Prof. Dr. Staniloae, Dumitru, Caderea protoparintilor si restaurarea omului prin Hristos, 3. Natura umana asumata in ipostazul Fiului si Cuvantului lui Dumnezeu, spre invesnicirea oamenilor si comuniunea lor cu Dumnezeu, in ,,Trairea lui Dumnezeu in Ortodoxie";

5. Sesboue, Bernard, Hristologia patristica: repere principale, in ,,Hristos", Editura Anastasia, Bucuresti, 2004;

6. Preot Marc-Antoine Costa de Beauregard, Mica dogmatica vorbita. Dialoguri la Cernica, Editia a II-a revazuta, Editura Deisis, Sibiu, 2000;

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2010
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
44 pagini
Imagini extrase:
44 imagini
Nr cuvinte:
12 689 cuvinte
Nr caractere:
62 406 caractere
Marime:
58.10 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Religie
Data publicare:
18.09.2017
Structură de fișiere:
  • Intruparea lui Iisus Hristos culme a revelatiei.doc
Predat:
la liceu
Profil:
Teologic

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Mantuitorul Iisus Hristos reprezinta incununarea unei revelatii supranaturale indelungate si...
INTRODUCERE Singura cale spre mantuire a omului este Isus Cristos. Daca crestinul se mantuieste...
Hristos, Fiul Tatalui si Cuvantul, prin care toate s-au zidit, constituie din vesnicie temeiul...
Apostolul Pavel, dupa cum se stie, este primul scriitor crestin la care descoperim imediat...
Introducere Cultul sfintilor in Biserica Crestin-Ortodoxa se intemeiaza pe doua puncte de...
Sus!