Fundamentul hristologic si pnevmatologic al Bisericii

Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

Introducere 3
1. Conceptia eclesiologica a lui Jean-Claude Larchet 4
1.1.Biserica- adunare si comunitate 5
1.2. Biserica- comunitate frateasca 5
1.3. Biserica- Trup al lui Hristos 7
2.Umanismul teocentric promovat de Sfantul Nicolae Cabasila 8
1.1. Botezul- poarta de intrare in Biserica prin Iisus Hristos 9
1.2. Taina Mirungerii- activare a existentei intru Hristos 10
2.3. Sfanta Euharistie si unirea ontologica cu Hristos 11
2.4. Transfigurarea creatiei in Trupul lui Hristos ca Biserica 12
3. Lucrarea Duhului Sfant in viata Bisericii, dupa parintele profesor Boris Bobrinskoy 13
3.1. Sfantul Duh in Euharistia Bisericii 14
3.2. Redescoperirea Sfantului Duh in unitate 15
3.3. Sfantul Duh in Biserica 16
Concluzie 17
Bibliografie 19

Extras din atestat:

Raspunzand Simon Petru a zis: Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. Iar Iisus, raspunzand, i-a zis:[ ] <Eu iti zic tie, ca tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui.> (Matei 16, 16-18). Marturia lui Petru si raspunsul lui Hristos constituie piatra de temelie pentru definirea unui hristocentrism al Bisericii, a caracterului hristologic al Trupului lui Hristos, insufletit de Duhul.

Rezultat al conlucrarii dintre Hristos si Duhul Sfant, Primul, realizand iconomia mantuirii, prin jertfa pe Cruce, Celalalt implinind lucrarea lui Hristos, Biserica isi are fundamentul, la rigoare, in Insasi Sfanta Treime, din Fiinta Careia fac parte Hristos si Duhul Sfant. Cele doua Ipostasuri sunt fundamente ale Bisericii nu numai prin simplu fapt de-a fi pus bazele intemeierii acesteia, ci si pentru ca sunt moduri de existenta a ei, prin lucrarea pe care o exercita in spatiul eclesiastic.

Inca din primele veacuri crestine, au existat incercari de intelegere a modului prin care Hristos si Duhul Sfant isi fac simtita prezenta in Biserica, hristoformizand-o si pnevmatizand-o cu lucrarea acestora. Astfel, se ajunge in secolul al XX-lea la crearea unr intregi teologii pe marginea acestui aspect. Cele mai relevante sunt, in opinia mea, cele concepute de Jean Claude Larchet, Boris Bobrinsky si de Panayotis Nellas, cel din urma realizand un studiu asupra antropologiei hristocentrice a Sfantului Nicolae Cabasila.

In paginile ce urmeaza, voi face o scurta prezentare a gandirii lor teologice, in vederea raportului, ori mai degraba a raportului, dintre Hristos, Duhul Sfant si spatiul eclesiastic crestin, care este Biserica.

Jean Claude-Larchet vede Biserica ca o suma de individualitati care constituie o comunitate frateasca in Hristos si care alcatuiesc Trupul acestuia, al Carui Cap este El. Sfantul Nicolae Cabasila, dorind sa construiasca un umanism teocentric, releva manifestarile lui Hristos in Biserica, prin Sfintele Taine. In cazul parintelui Bobrinskoy, ma voi axa in special pe viziunea promovata de acesta despre dimensiunea pnevmatologica a Bisericii, Duhul Sfant fiind, in conceptia lui ,,Viata Bisericii".

1. Conceptia eclesiologica a lui Jean-Claude Larchet

1.1.Biserica- adunare si comunitate

Se impune, inainte de toate, o definire a notiunii de ekklesia, pentru a intelege abordarea lui Larchet. Explicatia este oferita de textul de la Faptele Apostolilor, capitolul al doilea, versetele 42-47: "Si staruiau in invatatura apostolilor si in impartasire, in frangerea painii si in rugaciuni. Si tot sufletul era cuprins de teama, caci multe minuni si semne se faceau in Ierusalim prin apostoli, si mare frica ii stapanea pe toti. Iar toti cei ce credeau erau laolalta si aveau toate de obste. Si isi vindeau bunurile si averile si le imparteau tuturor, dupa cum avea nevoie fiecare. Si in fiecare zi, staruiau intr-un cuget in templu si, frangand painea in casa, luau impreuna hrana intru bucurie si intru curatia inimii. Laudand pe Dumnezeu si avand har la tot poporul. Iar Domnul adauga zilnic Bisericii pe cei ce se mantuiau."

Definitia aceasta, considera Larchet, "subliniaza caracterul central al dimensiunii comunitare si al Euharistiei" , in care se afla Hristos. Intre comunitatea crestina si o comunitate sociala obisnuita exista o disparare, dat fiind faptul ca ceea dintai se identifica cu Persoana lui Iisus Hristos si se uneste ontologic cu El, prin impartasirea cu Trupul si Sangele Lui. Cu alte cuvinte, unitatea comunitatii crestina este realizata in jurul si in Iisus Hristos.

De asemenea, este lesne de inteles ca, daca vorbim de o comunitate, comuniunea oamenilor nu va fi strict individuala, ci va presupune si comuniunea unul cu altul a celor ce cred si se impartasesc de Hristos. In lucrarea lui Larchet este citat parintele Gheorghe Florovsky, care, demonstrand ca inca de la inceputurile crestinismului acesta presupunea si cooperitate, pe langa adeziunea la credinta in Hristos, foloseste o sintagma in limba latina: Unus Christianus- nullus Christianus, relevanta pentru a sublinia modul in care erau intelese relatiile interumane intre crestini.

1.2. Biserica- comunitate frateasca

Bazandu-se tot pe textul de la Fapte 2, 42-47, parintele Larchet defineste adunarea crestina si drept o comunitate a credinciosilor care constituie o familie a lui Dumnezeu, in care toate lucrurile erau dispuse in comun, iar membrii traiau in comun. Apostolul Petru considera ca adunarea crestina reprezinta fratietatea prin excelenta: "Dati tuturor cinste, iubiti fratia, temeti-va de Dumnezeu, cinstiti pe imparat"(I Petru 2, 17).

Insa fratietatea membrilor Bisericii este conditionata de raportarea la Tatal, facandu-ne, prin urmare, frati cu Hristos. Larchet tine totusi sa faca o precizare: "Fratii sunt frati pentru ca toti sunt fii ai unuia si aceluiasi Tata ceresc si dumnezeiesc.Insa crestinii nu sunt frati cumva alaturi de Hristos, ci prin Hristos si datorita Lui. In vreme ce Hristos este Fiu al lui Dumnezeu prin fire, oamenii sunt fii ai lui Dumnezeu prin infiere." Se opereaza deci ideea de fiinta si ceea de har, facandu-se o delimitare intre acestea doua, aratandu-se faptul ca nu putem fi partasi cu Hristos in mod natural, fiintial, dar ne putem impartasi de acesta prin participare, prin har.

Notiunea de fratie, asa cum o discuta Larchet, trebuie inteleasa ca o fratie de ordin spiritual, transcendent si superior unei fraternitati biologice sau sociale. Dupa cum am afirmat si mai sus sensul fratiei este dat de legatura care se stabileste intre om si Dumnezeu, ca urmare a efortului reciproc: "Oricine va face voia Tatalui Meu celui din ceruri, acela Imi este frate si sora si mama"(Matei 12, 50).

Fraternitatea crestinilor, in Hristos, poate fi legata de prima insusire a Bisericii: unitatea. Crestinii constituie o familie deoarece, desi este o masa eterogena, o suma de individualitati, au drept coagulant si isi bazeaza unitatea pe credinta in Iisus Hristos, prezent in mod real in Euharistie, care se da tuturo celor ce vor sa se uneasca cu El. Biserica este e familie si pentru detine un ethos crestin comun tuturor membrilor, manifestand o credinta lucratoare in iubire prin fapte bune. Dar, indeosebi, Biserica este Una deoarece constituie Trupul lui Hristos, alcatuit din madularele Acestuia, crestinii.

1.3. Biserica- Trup al lui Hristos

,,Caci precum trupul unul este, si are madulare multe, iar toate madularele trupului, multe fiind, sunt un trup, asa si Hristos. Pentru ca intr-un Duh ne-am botezat noi toti, ca sa fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, si toti la un Duh ne-am adapat. Caci si trupul nu este un madular, ci multe. Daca piciorul ar zice: Fiindca nu sunt mana nu sunt din trup, pentru aceasta nu este el din trup? Si urechea daca ar zice: Fiindca nu sunt ochi, nu fac parte din trup, - pentru aceasta nu este ea din trup? Daca tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Si daca ar fi tot auz, unde ar fi mirosul? Dar acum Dumnezeu a pus madularele, pe fiecare din ele, in trup, cum a voit. Daca toate ar fi un singur madular, unde ar fi trupul? Dar acum sunt multe madulare, insa un singur trup. Si nu poate ochiul sa zica mainii: N-am trebuinta de tine; sau, iarasi capul sa zica picioarelor: N-am trebuinta de voi. Ci cu mult mai mult madularele trupului, care par a fi mai slabe, sunt mai trebuincioase.Si pe cele ale trupului care ni se par ca sunt mai de necinste, pe acelea cu mai multa evlavie le imbracam; si cele necuviincioase ale noastre au mai multa cuviinta. Iar cele cuviincioase ale noastre n-au nevoie de acoperamant. Dar Dumnezeu a intocmit astfel trupul, dand mai multa cinste celui caruia ii lipseste, Ca sa nu fie dezbinare in trup, ci madularele sa se ingrijeasca deopotriva unele de altele. Si daca un madular sufera, toate madularele sufera impreuna; si daca un madular este cinstit, toate madularele se bucura impreuna. Iar voi sunteti trupul lui Hristos si madulare (fiecare) in parte. Si pe unii i-a pus Dumnezeu, in Biserica: intai apostoli, al doilea prooroci, al treilea invatatori; apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vindecarilor, ajutorarile, carmuirile, felurile limbilor. Oare toti sunt apostoli? Oare toti sunt prooroci? Oare toti invatatori? Oare toti au putere sa savarseasca minuni? Oare toti au darurile vindecarilor? Oare toti vorbesc in limbi? Oare toti pot sa talmaceasca?" (I Corinteni 12, 12-30).

Pornind de la discursul paulin consistent din prima epistola catre Corinteni, Larchet discuta dimensiunea eclesiologica a Bisericii, vazuta ca Trup al lui Hristos, ale carui madulare sunt crestinii.

In prima parte a textului citat se insista asupra faptului ca ,in Biserica, orice inegalitate de ordin rasial, etnic, social sau de gen dispare, desi madularele, membri ai Bisericii, isi pastreaza natura lor sau starea lor sociala. Insa in Trupul lui Hristos nu se creeaza dezbinare sau inegalitate, pentru ca madularele "sunt ale unuia si aceluiasi trup, dependente unele de altele si de acest intreg care este trupul (nu de nevoie, ci persoane fiind, de bunavoie si in deplina libertate)".

Bibliografie:

- Biblia sau Sfanta Scriptura (2006), EIBMBOR, Bucuresti

- Larchet Jean- Claude (2013), Biserica, Trupul lui Hristos, I. Natura si structura Bisericii

- Le Figaro, 14.09.1964

- Nellas Panayotis (2009), Omul- animal indumnezeit, Deisis, Sibiu

- Pr. Prof. Bobrinskoy Boris (1999), Impartasirea Sfantului Duh, EIBMBOR

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
19 pagini
Imagini extrase:
19 imagini
Nr cuvinte:
5 789 cuvinte
Nr caractere:
29 395 caractere
Marime:
73.48 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Religie
Data publicare:
01.06.2018
Structură de fișiere:
  • Fundamentul hristologic si pnevmatologic al Bisericii.docx
Predat:
la liceu
Profil:
Teologic
Profesorului:
Bahrim Dragoș

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
In Simbolul de Credinta noi marturisim "una sfanta soborniceasca si apostoleasca...
Esenta tainica,teandrica a Bisericii are un temei etern intratrinitar. Un temei trainic,in...
Misiunea crestina este trimiterea Bisericii in lume in vederea universalizarii Evangheliei si a...
Sfanta Treime, Taina si structura supremei iubiri, cum spune Parintele Staniloaoe, cunoaste...
Odata ce a creat lumea, Dumnezeu nu a investit cu atata daruire nespusa Lui dragoste, pentru ca...
Sus!