Eshatologia crestina

Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

Indroducere 4
I. Moartea ca urmare a pacatului .. 6
1. Invatatura crestina despre moarte ..8
2. Starea sufletelor dupa moarte.Rai si Iad 9
a) Starea sufletelor dupa moarte in Rai .. ...9
b) Starea sufletelor dupa moarte in Iad ..11
II. Fiul lui Dumnezeu autorul judecatii ..13
1. Semnele celei de-a doua veniri ..14
2. Invatatura despre moarte la Romano-Catolici ... 17
Concluzii ...19
Bibliografie ...21

Extras din atestat:

Introducere

Biserica Ortodoxa ne invata ca moartea este despartirea sufletului de trup. Sfanta Scriptura (Biblia) arata ca atunci cand ,,omul merge la lacatsul sau de veci", trupul trebuie ,,sa se intorca in pamant cum a fost, iar sufletul sa se intoarca la Dumnezeu care l-a dat" ( Ecclesiastul 12, 5 -7). Bogat sau sarac, rege sau rob, toti parasim aceasta viata intr-o zi si ne prezentam inaintea lui Dumnezau care ne va judeca, randuidu-ne rasplata cuvenita. Dar legatura celor morti cu cei vii nu inceteaza, ci ea se mentine prin rugaciune neincetata pe care Biserica o face pentru sufletele raposatilor, pastrand comuniunea de iubire si nadajduind in invierea tuturor la sfarsitul veacurilor.

Cand biserica vorbeste despre moarte nu o face ca sa-i sperie pe oameni si sa creeze panica, ci sa-i ajute sa o depaseasca. Evident ca moartea nu este usor de infruntt, si nici nu reprezinta un eveniment oarecare.

Evenimentul cel mai insemnat ce va avea loc la sfarsitul lumii si pentru care iarasi va veni Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu este judecata viitoare sau judecata vesnica. Judecata universala este pusa pe Sfanta Svriptura si de Sfintii Parinti in legatura cu sfarsitul sau cu innoirea lumii si cu invierea mortilor, care si ele simultane cu invierea lui Iisus Hristos msau cauzate de ea. Aceasta insemnatate neasemanata a judecatii generale a descris-o foarte lamurit Mantuitorul in pilda despre neghine (Mt. 12,37-43), asemanand-o cu secerisul si cu urmarile lui pentru graul si neghina coapta; judecata fiind ultimul act din iconomia dumnezeiasca, care are totul, in destinele oamenilor tinde acum in viata aceasta. Vorbind odata ca va veni oarecand Fiul Omului intr-u Slava Sa si cu toti sfintii ingeri, Iisus Hristos a descris iarasi judecata, cu toate urmarile asupra oamenilor, atat drepte cat si nedrepte ( Mt. 25,31-46). Si ori de cate ori vorbea El de a doua venire, totdeauna unea strans evenimenrul acesta si ideea despre socoteala ce trebuie sa se ceara oamenilor si despre rasplata ce are sa se dea fiecarui pentru faptele lui - bune sau rele (Mt. 16,27; 25,1-30; Le.12,37-40). De aceea, Iisus Hristos arata judecata viitoare ca tinta a invierii mortilor , care se va savarsi odata cu venirea Lui. In aceasta privinta El invata ,,vine ceasul intru care cei care sunt in morminte vor auzi glasul Fiului lui Dunnezeu. Si vor iesi cei ce au facut cele bune intru invierea vietii, iar cei ce au facut cele rele spre invierea osandirii" (Ioan 5,28-29). Aceleasi idei aveau desigur si Sfinsii Apostoli despre judecata generala. El invata despre aceasta judecata ca despre un fapt al iconomiei dumnezeiesti neinchipuit de insemnat pentru destinele oamenilor pentru care a venit Insusi Domnul; ,,Dumnezeu poruceste acum tuturor oamenilor sa se pocaiasca pentru ca a hotarat ziua in care va sa judece lumea intru dreptate" ( Faptele Apostolilor 17,30-31); iar dupa cuvintele Apostolului Iuda ,, iata a venit Domnul cu zecile de mii de sfinti ai Lui ca sa faca judecata impotriva tuturor si sa mustre pe toti nelegiuitii de toare faptele nelegiurii lor, in care au facut faradelege si de toate cuvintele de ocara pe care ei, pacatosii, netematorii de Dumnezeu, le-au rostit impotriva Lui. Ca urmare, pentru toti oamenii, dupa Sfantul Apostol Pavel va fi ,,ca sa primeasca fiecare fapta dupa faptele sale, facute in viata - fie bune, fie rele" (2 Corinteni 5,10)

In Vechiul Testament se gasesc putine indicatii despre starea sufletului dupa moartea trupului. Evreii din perioada de dinaintea exilului in Babilon, credeau cp sufletele celor morti se coboara pentru totdeauna in seol, loc de tristete si resmnare situat intr-o grota rece si intunecoasa din adancul pamamtului (Iov 7,9-10; 16,22; 38, 16-17). In acesta sumbra locuita a mortilor, in care se aduna pe rand toti pamantenii si unde fiecare se intalneste cu parintii si stramosii sai ( Fac 15,15; Iov 30,23), sufletele sunt lipsite de ocrotirea lui Dumnezeu si nu mai au putinta sa-L laude si sa-L slujeasca.

Acesta conceptie pesimista nu numai ca nu incuraja pe credinciosii in lupta cu ispitele, dar ii demoraliza in fata suferintei. In plus, ea da loc intrebarii daca nu cumva, datorita pacatului originar, ultimul cuvant apartine mortii. A privi lucrurile astfel, insemna totodata a admite ca raul este vesnic, ca planul lui Dumnezeu cu privire la menirea credinciosilor a esuat. Cea mai clara expresie a acestei conceptii se afla in cunoscutele cuvinte ale Ecclesistului: ,,Desertaciune a desertaciunii...,toate sunt desertaciune...(Ecc. 1,2)" , ,,Caci ceea ce este stramb nu se poate indrepta si ceea ce lipseste nu poate numara" (Ecc 1, 15).

Acesta insemnatate neasemanata a judecatii generale a descris-o foarte lamurit Mantuitorul in pilda despre neghine ( Mt. 13,24-30), asemanandu-o cu secerisul si cu urmarile lui pentru graul si neghina coapta: judecata fiind ultimul act din iconomia dumnezeiasca.

Capitolul 1

Moartea ca urmarea a pacatului

Cand vorbim despre moarte si pactul original, asta nu inseamna ca mai intaai a fost moartea, ca un aspect inerent al firii omenesti, si apoi a urmat pacatul original, ci moartea este strans legata de pacatul stramosului Adam, ea este o consecinta a acestui pacat. In acest punct trebuie sa vorbim despre moarte, care la inceput nu era ceva firesc pentru oameni, dar care a fost implantata in firea omeneasca si actioneaza ca un parazit.

In Sfanta Scriptura se afirma in mod repetat ca nu Dumnezeu a creat moartea, ci ca moartea a patruns in lume din cauza pacatului lui Adam. Atunci cand afirmam ca Adam a murit, nu ne referim la faptul ca lumea omeneasca a fost distrusa complet, ci omul este despartit de Dumnezeu, eleste zguduit de acest fapt. Sfantul Macarie Egipteanul afirma, in mod caracteristic: ,,Cu toate acestea nu spunem ca omul s-a pierdut cu totul si ca a fost nimicit si a murit. El a murit fata de Dumnezeu si traieste viata lui proprie".

Dupa pacatul lui Adam, Dumnezeu, in marea Lui iubire si milostivire, i-a facut omului vesminte din piele si l-a imbracat. In invataturile Sfintilor Parinti, aceste haine de piele reprezinta stralucirea si moarte care au intrat an trupul omului dupa savarsirea pacatului originar. Stralucirea consta in boli, neputinttele si greutatile omului, in felul in care omul este zamislit, purtat in pantece, in felul in care se naste si in final calatoreste spre moarte. De fapt, intreaga viata a omului nu e decat o serie demorti succesive, o moarte lenta .

Din ceea ce s-a spus acum se poate observa faptul ca nu Dumnezeu este pricina mortii, ci pacatul pe care l-a savarsit cuplul originar in rai prin libera lor alegere. Dar in invatatura patristica este evident faptul ca Dumnezeu din iubire de oameni a lasat moartea sa intre in firea omenesca.

Bibliografie:

A. Izvoare

- Biblia sau Sfanta Scriptura - tiparita cu binecuvantarea P.F.Parinte Teoctist, Patriarhul B.O.R. cu aprobarea Sf. Sinod al B.O.A.R , I.B.M.O.R., Bucureasti, 1997.

B. Scrieri Patristice

- Origen, Omilii la Luca, in P.S.B., Editura Institutului Biblic si de Misiune, Bucuresti, 1982.

- Sf. Grigorie Palama: Catre maica Xenia, Philocalia Greaca, Editura Invierea Arhiep. Timisoarei, 1998.

- Sf, Macarie Egipteanul: Omilii duhovnicesti, in colectia PSB, Editura I.B.M.O.R,, Bucuresti, vol. 34, 1992, Omiliea 12.

- Sf. Teofilact, Talcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei, Editura Sofia, Bucuresti, 2002.

C. Carti, studii si articole

- Bel, Valet, Inmormantarea, mijloc de progres duhovnicesc, Editura Caninica, Cluj Napoca, 2010.

- Bria, Pr. Prof. Ioan, ,,Eshatologia sau lumea viitoare", in Ortodoxia, nr. 1-2, 1995.

- Dictionarul limbii romane moderne, Editura Academiei, Bucuresti, 1958.

- Gheorghe, Pr. I. Constantin, Moartea si inviarea dupa Sfanta Scriptura, Studii Teologice, Seria a II-a, Nr. 1-2, Bucuresti, 1978.

- Idem, Iisus Hristos sau restaurarea omului, Editura Omniscop, Craiova, 1993.

- Idem, Iisus Hristos, Lumina lumii si indumnezeitorul omului, Editura Anastasis, Bucuresti, 1993.

- Idem, Predici de peste an, Editura Episcopiei Roman si a Husilor, Roman, 1990.

- Idem, Spiritualitate si comuniune in Liturghia Ortodoxa, Editura I.B.U., Bucuresti, 1993.

- Idem, Teologia Dogmatica Ortodoxa, Editura I.B.M.O.R., editia a II-a, Bucuresti, 1996, vol. 1.

- Ilie, Arhim. Cleopa, Urcus spre Inviare, Editura Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iasi, 1992.

- Nellas, Panayotis, Omul animal indumnezeit, Editura Deisis, Sibiu, 1994.

- Staniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1987.

- Tesu, Pr. Conf. Dr. C. Ioan, Lumea, rugaciunea si asceza in teologia Parintelui Staniloae, Editura Trinitas, Iasi, 2003.

- Todoran, Pr. Prof. Dr. Isidor, Zagrean, Arhid. Prof. Dr, Ioan, Teologia Dogmatica Ortodoxa, Editura Renasterea, Cluj, 2003.

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2018
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
21 pagini
Imagini extrase:
21 imagini
Nr cuvinte:
9 444 cuvinte
Nr caractere:
44 225 caractere
Marime:
58.50 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Religie
Data publicare:
15.01.2019
Structură de fișiere:
  • Eshatologia crestina.docx
Predat:
SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX „SF.IOAN GURĂ DE AUR” din Husi
Profesorului:
Pr. Profesor Cosmin Gubernat

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Baalbeck In viata de apoi crede atat crestinismul, cat si islamul. Aceasta credinta comuna este...
Introducere Alexandria Egiptului reprezenta o societate pagana extrem de cultivata, pasionata...
Vechii egipteni erau, din fire, un popor optimist. Ei iubeau viata si se simteau legati de viata...
In sensul sau cel mai larg, arta1, in general, este produsul unei activitati spirituale si...
In conditiile actuale, cind s-a destramat lagarul socialist, iar impreuna cu el a disparut si...
Sus!