Particularitati de ingrijire a pacientilor cu hipertensiune arteriala

Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

Argument
Introducere
Capitolul I - Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului
cardiovascular .pag.1
1.1 - Definitie .pag.1
1.2 - Structura inimii .pag.2
1.2.1 - Circulatia prin artere .pag.5
1.2.2 - Circulatia mare .pag.5
1.2.3 - Circulatia mica .pag. 5
1.2.4 - Circulatia capilara .pag.5
1.2.5 - Circulatia prin vene .pag.6
1.3 - Functiile inimii .pag.6
1.4 - Ciclul cardiac .pag. 6
1.5 - Generarea btailor inimii .pag. 7
1.6 - Cotrolul frecventei cardiace .pag. 8
1.7 - Debitul cardiac .pag.10
Capitolul II-Notiuni stiintifice privind HTAE .pag 11
2.1 - Definitia hiperteniunii pag.11
2.2 - Anatomia patologica .pag.11
2.3 - Etiologia .pag.11
2.3.1 - Factorii endogeni .pag.12
2.3.2 - Factorii exogeni .pag.13
2.3.3 - Factorii psihoemotionali .pag.15
2.3.4 - Consecintele HTAE .pag.15
2.4 - Modificari ale aparatului circulator .pag.15
2.5 - Fiziopatlogia .pag.17
2.6 - Simptomatologie .pag.18
2.7 - Probleme ale pacientilor suferind de hipertensiune .pag.19
2.8.- Obiective de ingrijire ale pacientilor cu HTA .pag.19
2.9 - Prognostic, evolutie .pag.20
2.10- Complicatiile HTA .pag.20
2.10.1 -Tratamentul HTA .pag.21
2.10.2 - Mijloace de tratament .pag.22
2.10.3 - Tratamentul HTA vizeaza .pag.22
2.10.4 - Obiectivele tratamentului .pag.23
2.10.5 - Declaratie de pozitie: Tintele tratamentului .pag.23
2.10.6 - Strategii de tratament .pag.23
2.11 - Recuperare si reinsertie sociala .pag.32
2.12. Educatia pentru sanatate privind prevenirea afectiunii
cardio-vasculare .pag.34

Capitolul III - Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor
cu HTA .pag.34
3.1 - Metode si tehnici medicale folosite de asistenta medicala in
ingrijirea bolnavilor .pag.34
3.1.1 - Metoda observatiei .pag.34
3.1.2 - Tehnica interviului .pag.35
3.1.3 - Metoda studiului dre caz .pag.35
3.1.4 - Regimul alimentar .pag.36
Capitolul IV - studii de caz .pag.39
4.1 - Studiul e caz nr.1 .pag.39
4.2 - Studiul de caz nr.2 .pag.47
4.3 - Studiul de caz nr.3 .pag.55
Capitolul V - Tehnici de indrijire utilizate in studiile de caz .pag.63
5.1 - Tehnica de masurare a tensiunii arteriale .pag.63
5.2 - Evaluarea pulsului .pag.64
5.3 - Punctia venoasa .pag.66
5.3.1 - Pregatirea punctiei .pag. 66
5.3.2 - Pregatirea pacientului .pag.67
5.3.3 - Executia punctiei .pag 67
5.3.4 - Administrarea medicamentelor pe cale parenterala pag.68
5.3.5 - Injectia intravenoasa .pag.68

Concluzii
Bibliografie
Lista abrevierilor

Extras din atestat:

Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului cardiovascular

1.1 DEFINITIE:

Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompeaza ritmic sangele in corp. Inima, sangele si vasele de sange alcatuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului si a substantelor hranitoare si eliminarea dioxidului de carbon si a altor produse reziduale.

Inima reprezinta motorul sistemului circulator. Ea trebuie sa functioneze neincetat deoarece tesuturile corpului, in special creierul, depind de o aprovizionare continua cu oxigen si substante hranitoare transportate de sange.

Inima umana are forma unei pere de marimea unui pumn inchis si este situata in partea stanga, la circa patru sau cinci centimetri fata de linia mediana. Este alcatuita in principal din tesut muscular care se contracta ritmic impingand sangele catre toate partile corpului. Contractiile incep in embrion la circa trei saptamani de la concepere si continua de-a lungul intregii vieti a individului. Muschiul nu se odihneste decat pentru o fractiune de secunda intre batai. Intr-o viata de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori si va pompa 169 de milioane de litri de sange.

Fig.1 Inima

1.2 STRUCTURA INIMII

Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul) drept si stang, sunt camerele de primire a sangelui. Acestea colecteaza sangele adus de vene. Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe puternice. Ele imping sangele prin artere, de la inima catre corp.

Partea dreapta si cea stanga a inimii sunt separate una de cealalta printr-un perete de tesut (sept interventricular).

Fiecare pompeaza sangele printr-un circuit separat de vase: dreapta impinge sangele sarac in oxigen catre plamani (circulatia mica), in timp ce stanga il distribuie pe cel bogat in oxigen in corp (circulatia mare). Sangele care se

intoarce din organism a cedat mare parte din oxigen si s-a incarcat cu dioxid de

carbon din tesuturi.

Acesta este colectat de doua vene mari, vena cava superioara si vena cava inferioara, care se varsa in atriul drept al inimii.

Fig.2 Structura inimii

De aici sangele trece in ventriculul drept care il va pompa prin artera pulmonara catre plamani, unde se va reincarca cu oxigen si va elimina dioxidulde carbon.

Sangele, bogat acum in oxigen, se intoarce la inima prin arterele pulmonare care se varsa in atriul stang.

De aici trece in ventriculul stang, unde va fi pompat prin aorta, cea mai mare artera a corpului. Artere mai mici care se ramifica din aorta distribuie sangele catre diferite parti ale organismului.

Patru valve interioare impiedica alunecarea inversa a sangelui. Ele se deschid usor in directia curgerii sangelui si se inchid cand acesta impinge in sens invers. Doua dintre valve se afla intre atrii si ventricule, cunoscute ca valve atrioventriculare.

Valva atrioventriculara dreapta (tricuspida) este formata din trei fasii de tesut, in timp ce valva atrioventriculara stanga (bicuspida sau mitrala) are numai doua.

Celelalte doua valve sunt situate intre ventricule si artere. Sunt numite valve semilunare, deoarece fiecare este formata din trei fasii de tesut in forma de semiluna.

Valva semilunara dreapta, dintre atriul drept si artera pulmonara, se mai numeste si valva pulmonara. Cea stanga, dintre ventriculul stang si aorta, se mai numeste si valva aortica.

Tesutul muscular cunoscut ca miocard sau muschi cardiac este sustinut de un esafodaj de tesut conjunctiv si formeaza peretii camerelor inimii. Atriile au pereti relativ subtiri in comparatie cu ventriculele.

Ventriculul stang are peretii cei mai grosi - mai mult de un centimetru la o persoana adulta - deoarece el trebuie sa pompeze sangele pana la cele mai departate celule ale corpului.

Un sac dur, cu pereti dubli, cunoscut ca pericard, inconjoara inima. Stratul interior al pericardului, epicardul, se afla direct pe miocard. Stratul exterior al pericardului este lipit de osul pieptului si de alte structuri din cavitatea toracica si are rolul de a fixa inima.

Intre peretii pericardului se afla un spatiu ingust umplut cu un lichid apos care impiedica frecarea acestora in timpul batailor inimii.

Suprafetele interioare ale camerelor inimii sunt captusite cu o fasie subtire de tesut lucios, alb - endocardul. Acelasi tip de tesut - cunoscut si ca endoteliu - captuseste si vasele de sange ale corpului, asigurand o curgere usoara a sangelui si prevenind formarea de cheaguri in sistemul circulator.

Inima nu este hranita de sangele ce trece prin camerele sale (acesta avand o presiune mult prea mare) ci de o retea specializata de vase, cunoscute ca artere coronare, care invaluie inima ca o coroana.

Circa 5% din sangele pompat in corp patrunde in arterele coronare, care se ramifica din aorta deasupra punctului de iesire de ventriculul stang.

Trei artere coronare principale - dreapta, stanga circumflexa si stanga anterioara descendenta - hranesc diferite regiuni ale muschiului cardiac. Din aceste trei artere se ramifica altele mai mici care patrund prin peretii musculari si asigura o alimentare constanta cu oxigen si substante nutritive. Obstructia unei coronare sau a ramurilor sale provoaca necroza teritoriului cardiac deservit (infarctul miocardic).

Circulatia sangelui este asigurata in primul rand prin contractiile muschiului cardiac, ajutat de valvulele venoase in combinatie cu contractiile muschilor scheletici.

In general vasele de sange bogate in oxigen care pornind de la inima si iriga tesuturile se numesc artere iar cele care sosesc la inima si transporta produsele de catabolism de la tesuturi incarcate cu bioxid de carbon se numesc vene.

Sistemul vascular contine la om ca. 70 - 80 ml de sange pe kilogram, deci la o greutate corporala normala a unui om de 70-80 kg va fi cca. 5 - 6 litri de sange, barbatii au ca. cu 1 litru mai mult sange ca femeile.

Sangele se deplaseaza intr-un circuit inchis, intr-un singur sens, prin circulatia sistemica si pulmonara, dispuse in serie si legate prin inima.

Bibliografie:

1. Albu Roxana Maria - Anatomia si fiziologia omului, Ed. Corint, Bucuresti

1985

2 Anton Draghici - Elemente de medicina interna

3. Borundel Corneliu- Manual de medicina interna, Ed. All Bucuresti 1995

4. Lucretia Titirca - Ingrijiri speciale acordate pacietilor de catre asistentii

medicali, Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004

4. Lucretia Titirca- Ghid de nursing, Ed. Viata Medicala Romaneasca 2005

6. Lucretia Titirca-Tehnici de evaluare si ingrijirea bolnavilor , Ed. Viata

Medicala Romaneasca 2004

7. Lucretia Titirca - Urgente medico - chirurgicale. Ed. Medicala, Bucuresti

1996

8. Maria Dorobantu, Sergiu Sbenghe - Hipertensiunea arteriala - Ghid pentru

practica medicala

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Anul redactarii:
2016
Nr fișiere:
7 fisiere
Pagini (total):
79 pagini
Imagini extrase:
79 imagini
Nr cuvinte:
23 361 cuvinte
Nr caractere:
138 195 caractere
Marime:
336.15 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Medicina
Tag-uri:
particularitati, inima, afectiune
Data publicare:
30.07.2016
Structură de fișiere:
  • Particularitati de ingrijire a pacientilor cu hipertensiune arteriala
    • ARGUMENT 1.doc
    • CAP 1.....Concluzii.doc
    • COPERTA.doc
    • CUPRINS.doc
    • INTRODUCERE.doc
    • MOTTO 1.doc
    • TITLU 1.doc
Predat:
Fundatia Ecologica Green Şcoala Postliceala F.E.G din Sibiu
Profesorului:
Dr.Popescu Eduard Sorin
Te-ar putea interesa și:
Prostata prezinta o mare importanta in patologia barbatului prin bolile pe care le poate...
Prezenta in familie a HTA, cat si dorinta de a cunoaste mai multe lucruri despre boala pentru a...
Prezenta in familie a HTA, cat si dorinta de a cunoaste mai multe lucruri despre boala pentru a...
Nursingul cuprinde toate verigile de munca ale asistentei medicale: primirea bolnavului in...
I. ARGUMENT Insuficienta cardiaca globala este boala caracterizata prin dispnee de tip cardiac,...
Sus!