Îngrijirea pacientului cu Insuficiență Cardiacă Globală

I. ARGUMENT

Insuficiența cardiacă globală este boala caracterizată prin dispnee de tip cardiac, raluri de stază, aspect radiologic de „hil de stază”, atacuri de edem pulmonar, astm cardiac, hepatomegalie de stază, edeme de tip cardiac, cianoză, oligurie, hipertensiune venoasă periferică și centrală, etc..

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu insuficiență cardiacă globală.

Problemele pe care le poate prezenta un pacient cu insuficiență cardiacă globală și pe care le-am avut în vedere la întocmirea planului de îngrijire sunt:

Obiectivele prezentului proiect sunt:

Obiectiv 1. Noțiuni generale de anatomie și fiziologie a aparatului cardiovascular

Obiectiv 2. Prezentarea generală a afecțiunii

Obiectiv 3. Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea

pacientului cu Insuficiență cardiacă globală

Obiectiv 4. Procesul de îngrijire al unui pacient cu insuficiență cardiacă globală

Obiectiv 5. Educația pentru sănătate la un pacient cu insuficiență cardiacă globală

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baza urmatoarele competențe profesionale:

1. Urmărirea și notarea în foaia de observație a funcțiilor vitale si vegetative.

2. Cunoașterea si aplicarea regimurilor dietetice în diferite boli.

3. Utilizarea rezultatelor evaluării pentru identificarea priorităților în îngrijirea pacientului și clasificarea unui plan al tuturor activităților de îngrijire.

4. Cunoașterea stilului de viata, a condițiilor de trai și de muncă, a efectelor asupra stării de sănătate.

5. Asigurarea mediului adegvat odihnei și supravegherea bolnavului.

6. Cunoașterea metodelor de administrare a medicamentelor.

7. Acordarea de îngrijiri pentru prevenirea complicațiilor în diferite afecțiuni.

8. Cunoașterea pregătirii bolnavilor și a materialelor necesare pentru recoltări de produse biologice, patologice. Explorări funcționale, examen radiologie etc.

9. Acordarea de îngrijiri în situații de urgentă.

10. Realizarea educației în scopul prevenirii complicațiilor și menținerea unui grad ridicat de sănătate.

În final am elaborat planul de îngrijire la un pacient cu insuficiență cardiacă globală respectand obiectivele generale ale proiectului. În cadrul planului au fost evidentiate problemele de dependență specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale - conform principiului Virginiei Henderson, obiectivele de îngrijire, intervențiile autonome si delegate aplicate, precum și evaluarea intervențiilor aplicate.

Am ales să tratez această temă: „Insuficiența cardiacă globală”, deoarece este o afecțiune des întâlnită, care afectează sănătatea și implicit viața cotidiană a celor bolnavi, oferind astfel cunoștințe care servesc la păstrarea sănătății, la recunoașterea timpurie a bolii și la tratarea în bune condiții a insuficienței cardiace.

II. CAPITOLUL 1

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR

1.1. Noțiuni de anatomie

Inima este un organ situat în mediastin, orientat cu vârful în stânga, în jos și înainte și cu baza în sus, la dreapta și înapoi. Din punct de vedere anatomic, fiziologic și patologic se deosebește o inimă (cord) stângă și o inimă dreaptă.

Inima stângă este alcătuită din atriul și ventriculul stâng, separate prin orificiul atrioventricular. Atriul stâng primește sânge arterial care vine din plămân prin cele patru vene pulmonare. Orificiul atrioventricular stâng sau mitral este prevăzut cu două valve care îl închid în timpul sistolei și îl lasă deschis în timpul diastolei.

Ventriculul stâng primește în diastolă sângele care vine din atriul stâng, iar în sistolă îl evacuează în artera aortă prin orificiul aortic, prevăzut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoidă aortică).

Orificiul mitral și cel aortic constituie sediul de elecție al cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitrală și insuficiența aortică ).

Inima dreaptă este alcătuită din atriul și ventriculul drept, separate prin orificiul atrioventricular drept.

Atriul drept primește sânge din marea circulație prin orificiile venei cave superioare și ale venei cave inferioare.

Orificiul atrioventricular drept sau orificiu tricuspid este prevăzut cu trei valve, care închid orificiu în sistolă și îl deschid în diastolă.

Ventriculul drept primește sânge din atriu drept în timpul diastolei și îl evacuează în timpul sistolei în artera pulmonară, prin orificiul pulmonar, prevăzut ca și orificiu aortic cu trei valve de aspect semilunar (Figura nr.1 - Anatomia Inimii).

Inima dreaptă este motorul micii circulații. Există deci o mare circulație(Figura 2 - Marea circulație) sau circulație sistemică și o mică circulație sau circulație pulmonară (Figura 3 - Mica circulație).

Pereții atriilor și ventriculilor se contractă ritmic: mai întâi cele două atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron , expulzând aceeași cantitate de sânge pe care o primesc. Atriul drept primește sângele venos din întreg organismul prin venele care îl împing în atriul stâng , de unde, prin arterele pulmonare, ajunge în atriul stâng de unde trece în ventricol și de aici prin artera aortă este distribuit în toate țesuturile și organele. Inima este alcătuită din trei tunici: endocardul, miocardul și pericardul(Figura 4 - Tunicile Inimii).

- Endocardul sau tunica internă căptușește interiorul inimii, iar pliurile sale formează aparatele valvulare.

- Miocardul sau mușchiul cardiac este tunica mijlocie sau mușchiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil și din țesutul specific sau excitoconductor. Miocardul contractil are o grosime diferită în cei doi ventriculi, astfel, ventriculul stâng cu rolul de a propulsa sângele în tot organismul are un perete mult mai gros decât cel drept, care împinge sângele numai spre cei doi plămâni. Atriile au un perete mult mai gros decât al ventriculilor.

1. „DIAGNOSTUCUL BOLILOR CARDIOVASCULARE”, Roman Vlaicu, Corneliu Dudea, Editura Medicală, București, 1979, p. 48-78;

2. ”MEDICINĂ INTERNĂ PENTRU CADRE MEDII”, Corneliu Borundel, Editura Medicală, București, 2009, p. 391-397;

3. ”BREVIAR EXPLORĂRI FUNCȚIONALE SI ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI”, Lucreția Titircă, Editura Viața Medicală Romanească, București, 2008, p. 21-44;

4. ”TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI”, Carol Mozeș, Editura Medicală, București, 2006, p. 173-299;

5. ”GHID NURSING. TEHNICI DE EVALUARE SI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENȚI MEDICALI ”, Vol. II, Lucreția Titircă, Editura Viața Medicală Romanească, București, 2008;

6. ”TERAPEUTICĂ MEDICALĂ”, Gabriel Ungureanu, Maria Covic, Editura Polirom, Bucuresti , 2000; p. 202 - 232;

7. ”INSUFICIENȚA CARDIACĂ”, Acad. I. Enescu, Editura Academiei Republicii Populare Romane, București , 1960, p. 28-49;

8. ”CARTE DE MEDICINĂ INTERNĂ”, Vol. I, Petru Scripcariu, Editura Performantica, Iasi, 2005, p. 37 - 57;

9. ”CARDIOLOGIA”, Vol. II, sub redactia Prof. B. Theodorescu și Vlad Cunescu, Editura Medicală, Bucuresti, 1961, p. 250 - 341;

10. ”MEDICINĂ INTERNĂ”, Vol. IV Inima, sub redacția Prof. Dr. P. Theodorescu, Editura Medicală, București, 1957, p. 405- 458;

Insuficienţa cardiacă globală este boala caracterizată prin dispnee de tip cardiac, raluri de stază, aspect radiologic de „hil de stază”, atacuri de edem pulmonar, astm cardiac, hepatomegalie de stază, edeme de tip cardiac, cianoză, oligurie, hipertensiune venoasă periferică şi centrală, etc..

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu insuficienţă cardiacă globală.