MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
Mi-am ales ca tema astmul bronșic deoarece este considerat în unanimitate de către
specialiștii în domeniu ca fiind o boalăa secolului XXI. Această afecțiune constituie o problemă
de sănătate majoră, cu prevalență si mortalitate crescute, in ciuda tuturor eforturilor de ameliorare
a managementului său.
Potrivit raportului Global Burden of Asthma aproximativ 300 de milioane de oameni din
înteaga lume au astm în acest moment. Raportul este o compilație de date referitoare la
răspândirea și impactul astmului în întreaga lume. Astmul afectează oameni indiferent de etnie,
categorie socio-economică sau vârstă. Adeseori acesta apare în timpul copilăriei și este cea mai
obișnuită cauză a absenteismului școlar.
Raportul, disponibil la www.ginasthma.org, prezintă, de asemenea, creșterea prevalenței
astmului în întreaga lume, în condițiile în care comunitățile adoptă stilul de viață occidental și se
urbanizează. Se estimează că încă 100 de milioane de persoane se vor îmbolnăvi de astm până în
anul 2025.
Astmul bronșic reprezintă una dintre cele mai frecvente boli întâlnite în practica
medicală, atât la copii, cât și la adulți, având o rată medie de 2,65 - 4 la o mie de indivizi, cu mari
variații regionale și în continuă creșterere, mai ales în ultimii 30 de ani. Această frecvență mare
cazuisticii implică intervenții terapeutice medicale multidisciplinare, între acestea kinetoterapia
având un rol foarte important în reeducarea repiratorie prin tehnicile și metodele de care
dispune.Kinetoterapia reprezintă metoda de bază a tratamentului recuperator al astmului bronșic,
indiferent de stadiul bolii,și se adresează direct celor mai importante verigi fiziopatologice ale
afecțiunii respiratorii, reprezintând și o terapie permanent,și la domiciliul pacientului, pe care
acesta și-o poate aplica cu succes oriunde s-ar găsi: la serviciu, pe stradă etc.Prin metodele și
tehnicile de care dispune,kinetoterapia va ajuta o persoană cu probleme respiratorii, cum este cea
cu astm bronșic,să ducă o viață normalăși să-și menținăcalitatea vieții de zi cu zi
6
CAP.I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
NOTIUNI DE ANATOMIE
Aparatul respirator este alcatuit din doi plamani si din conductele aeriene, formatiuni
care se divid spre periferie astfel: parenchimul pulmonar - in lobi, segmente (zone), lobuli, acini
si alveole; conductele aeriene - in trahee, bronhii, bronhiole si canale alveolare. Fiecare segment
sau lob are o independenta fiziologica si patologica relativa, procesele inflamatorii avand
adeseori o distributie topografica lobara (lobite) sau segmentara (zonite).
Plamanul drept are trei lobi, cel stang doi. Lobii sunt despartiti prin scizuri si sunt alcatuiti din
segmente si lobuli.
Legatura dintre plamani si peretele toracic este realizata prin pleura, o seroasa dubla,
parietala, in contact intim cu peretele toracic si viscerala, care acopera plamanii, mulandu-se pe
scizurile interlobare. Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala, cu presiune usor negativa
(mai mica decat presiunea atmosferica) si continand o cantitate minima de lichid. Datorita
pleurei, plamanii sunt intim legati de peretele toracic, urmand miscarile acestuia
Aerul patruns prin orificiile nasului, trece prin faringe, laringe si trahee, care in dreptul vertebrei
T4 se bifurca in cele doua bronhii principale. Locul unde bronhiile patrund in plamani se numeste
hil. Ultimele ramificatii ale bronhiilor, se termina la nivelul acinului, care este un conglomerat de
alveole. Alveola, elementul functional respirator, este unitatea cea mai mica de parenchim, in
alveole au loc schimburile respiratorii.
Sistemul vascular al plamanilor este alcatuit dintr-o retea nutritiva, formata din arterele
bronsice si o retea functionala, care provine din arterele pulmonare. La nivelul ultimelor ramuri
ale arterelor pulmonare - capilarele pulmonare - au loc schimburile gazoase. Reteaua capilara are
o suprafata de 120 - 150 m2, permițand ca prin plamani sa treaca in fiecare minut 6-71 sange.
In condiții de repaus nu functionează toate capilarele, care devin insă active in condiții de
suprasolicitare (efort, procese patologice). Aceasta este rezerva functională a plămânului.
1.C.Borundel-Manualul de medicina interna pentru cadre medii Ed.Medicala Bucuresti 1988;
2.L.Titirca-Ghid de nursing. Ed Viata Medicala Romaneasca 1995;
3.R.Paun-Tratat de medicina interna Vol.1 Bolile aparatului respirator Ed. Medicala Bucuresti
1988;
4.S.Suteanu-Diagnosticul si tratamenul bolilor interne,Vol 1,Ed.Medicala Bucuresti 1982;
5.L.Titirca-Explorari functionale, Ed. Medicala Bucuresti 1998;
6.SCRIBD.RO;
7.BOLI.MEDICINA.RO;
8.SCRITUB.COM-Notiuni de anatomia si fiziologia aparatulu respirator;
9.EMBC-embc.ro/ CURS I ASTM BRONSIC;
Dr. Olimpia Nicolaescu sef sectie Spitalul Doctor Victor Babes
- dr.in medicina
- medic primar pneumolog
- medic specialist hematologie clinica
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
