MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
Mi-am ales ca tema astmul bronsic deoarece este considerat in unanimitate de catre
specialistii in domeniu ca fiind o boalaa secolului XXI. Aceasta afectiune constituie o problema
de sanatate majora, cu prevalenta si mortalitate crescute, in ciuda tuturor eforturilor de ameliorare
a managementului sau.
Potrivit raportului Global Burden of Asthma aproximativ 300 de milioane de oameni din
inteaga lume au astm in acest moment. Raportul este o compilatie de date referitoare la
raspandirea si impactul astmului in intreaga lume. Astmul afecteaza oameni indiferent de etnie,
categorie socio-economica sau varsta. Adeseori acesta apare in timpul copilariei si este cea mai
obisnuita cauza a absenteismului scolar.
Raportul, disponibil la www.ginasthma.org, prezinta, de asemenea, cresterea prevalentei
astmului in intreaga lume, in conditiile in care comunitatile adopta stilul de viata occidental si se
urbanizeaza. Se estimeaza ca inca 100 de milioane de persoane se vor imbolnavi de astm pana in
anul 2025.
Astmul bronsic reprezinta una dintre cele mai frecvente boli intalnite in practica
medicala, atat la copii, cat si la adulti, avand o rata medie de 2,65 - 4 la o mie de indivizi, cu mari
variatii regionale si in continua cresterere, mai ales in ultimii 30 de ani. Aceasta frecventa mare
cazuisticii implica interventii terapeutice medicale multidisciplinare, intre acestea kinetoterapia
avand un rol foarte important in reeducarea repiratorie prin tehnicile si metodele de care
dispune.Kinetoterapia reprezinta metoda de baza a tratamentului recuperator al astmului bronsic,
indiferent de stadiul bolii,si se adreseaza direct celor mai importante verigi fiziopatologice ale
afectiunii respiratorii, reprezintand si o terapie permanent,si la domiciliul pacientului, pe care
acesta si-o poate aplica cu succes oriunde s-ar gasi: la serviciu, pe strada etc.Prin metodele si
tehnicile de care dispune,kinetoterapia va ajuta o persoana cu probleme respiratorii, cum este cea
cu astm bronsic,sa duca o viata normalasi sa-si mentinacalitatea vietii de zi cu zi
6
CAP.I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
NOTIUNI DE ANATOMIE
Aparatul respirator este alcatuit din doi plamani si din conductele aeriene, formatiuni
care se divid spre periferie astfel: parenchimul pulmonar - in lobi, segmente (zone), lobuli, acini
si alveole; conductele aeriene - in trahee, bronhii, bronhiole si canale alveolare. Fiecare segment
sau lob are o independenta fiziologica si patologica relativa, procesele inflamatorii avand
adeseori o distributie topografica lobara (lobite) sau segmentara (zonite).
Plamanul drept are trei lobi, cel stang doi. Lobii sunt despartiti prin scizuri si sunt alcatuiti din
segmente si lobuli.
Legatura dintre plamani si peretele toracic este realizata prin pleura, o seroasa dubla,
parietala, in contact intim cu peretele toracic si viscerala, care acopera plamanii, mulandu-se pe
scizurile interlobare. Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala, cu presiune usor negativa
(mai mica decat presiunea atmosferica) si continand o cantitate minima de lichid. Datorita
pleurei, plamanii sunt intim legati de peretele toracic, urmand miscarile acestuia
Aerul patruns prin orificiile nasului, trece prin faringe, laringe si trahee, care in dreptul vertebrei
T4 se bifurca in cele doua bronhii principale. Locul unde bronhiile patrund in plamani se numeste
hil. Ultimele ramificatii ale bronhiilor, se termina la nivelul acinului, care este un conglomerat de
alveole. Alveola, elementul functional respirator, este unitatea cea mai mica de parenchim, in
alveole au loc schimburile respiratorii.
Sistemul vascular al plamanilor este alcatuit dintr-o retea nutritiva, formata din arterele
bronsice si o retea functionala, care provine din arterele pulmonare. La nivelul ultimelor ramuri
ale arterelor pulmonare - capilarele pulmonare - au loc schimburile gazoase. Reteaua capilara are
o suprafata de 120 - 150 m2, permitand ca prin plamani sa treaca in fiecare minut 6-71 sange.
In conditii de repaus nu functioneaza toate capilarele, care devin insa active in conditii de
suprasolicitare (efort, procese patologice). Aceasta este rezerva functionala a plamanului.
1.C.Borundel-Manualul de medicina interna pentru cadre medii Ed.Medicala Bucuresti 1988;
2.L.Titirca-Ghid de nursing. Ed Viata Medicala Romaneasca 1995;
3.R.Paun-Tratat de medicina interna Vol.1 Bolile aparatului respirator Ed. Medicala Bucuresti
1988;
4.S.Suteanu-Diagnosticul si tratamenul bolilor interne,Vol 1,Ed.Medicala Bucuresti 1982;
5.L.Titirca-Explorari functionale, Ed. Medicala Bucuresti 1998;
6.SCRIBD.RO;
7.BOLI.MEDICINA.RO;
8.SCRITUB.COM-Notiuni de anatomia si fiziologia aparatulu respirator;
9.EMBC-embc.ro/ CURS I ASTM BRONSIC;
Dr. Olimpia Nicolaescu sef sectie Spitalul Doctor Victor Babes
- dr.in medicina
- medic primar pneumolog
- medic specialist hematologie clinica
Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont
Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?
