Mecanismul motor

Mecanismul motor are rolul de a transforma miscarea rectilinie alternativa a pistonului in miscarea de rotatie a arborelui cotit.

Mecanismul motor este format din: organe fixe care sunt urmatoarele: blocul motor care este format din blocul cilindrilor, carterul superior, carterul inferior numit si baia de ulei. Blocul motor este organul cel mai mare si mai greu al motorului. Este executat prin turnare ce contine blocul cilindrilor si carterul superior.

Blocul motor se executa prin turnare din fonta cenusie cand cilindrii sunt demontabili sau din fonta aliata cand cilindrii sunt nedemontabili.

Motoarele racite cu lichid au in blocul motor canale pentru lichid de racire. Motoarele racite cu aer au blocul motor terminat in niste aripioare. In carterul superior se gasesc lagare paliere in care se monteaza arborele cotit. La motoarele care au arborele cu came montat in carter, blocul motor este prevazut cu lagare pentru arborele cu came. Cilindrii reprezinta spatiul de lucru in care se desfasoara ciclul motor, pistonul deplasandu-se in interiorul lui in miscare rectilinie - alternativa. Cilindrii pot fi demontabili sau nedemontabili, din care cei demontabili sunt mai utilizati. Cilindrii dupa modul de racire pot fi umezi sau uscati. Cei nedemontabili sunt intotdeauna umezi. Suprafata interioara se prelucreaza prin hornuire. Camasile de cilindri se executa prin turnare din fonta aliata. Montarea cilindrilor in locul motor se face prin presare. Chiulasa se executa prin turnare din aliaj de aluminiu sau fonta aliata si se inchide cilindrul in partea lui superioara. Este strabatuta de mai multe gauri pentru cilindrul de racire, tijele impingatoare, supape si suruburi. In chiulasa se preseaza scaunele si ghidurile supapelor. Suprafata inferioara se prelucreaza prin aschiere perfect plana. Garnitura de chiulasa se monteaza intre chiulasa si blocul motor. Carterul inferior este rezervor pentru ulei. Se confectioneaza prin ambutisare din tabla de otel sau prin turnare din aliaj de aluminiu. In partea inferioara are un buson de golire. Se monteaza de blocul motor prin suruburi. Constructia si functionarea organelor mobile. Organele mobile sunt urmatoarele: pistonul, segmentii, boltul de piston, biela, arborele cotit, volantul.

Realizeaza fazele ciclului motor, el formeaza peretele interior care inchide toate aceste organe mobile impreuna formeaza un ambielaj motor. Acest ambielaj motor este format din sase organe mobile confectionate din diferite materiale si toate sunt in legatura una cu alta. Daca una din aceste organe mobile nu ar fi, nu s-ar putea transforma miscarea rectilinie - alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit care pune in functionare automobilul. Miscarea porneste de la piston, segmenti si boltul de piston, care trece prin biela trimitand miscarea la arborele cotit care este in angrenari cu volantul. Deci aceste organe mobile au un rol foarte mare, in motor fiind parti componente impreuna cu organele fixe cu care sunt complete.

MECANISMUL MOTOR

II. DESTINATIE SI PARTI COMPONENTE

Mecanismul motor (numit si mecanismul biela-manivela sau mecanismul manivela-piston), transforma miscarea de translatie a pistonului, obtinuta prin arderea amestecului carburant, in miscare de rotatie continua a arborelui cotit. Partile componente ale mecanismului motor sunt:

organele fixe: blocul motor, chiulasa, cilindrii, colectorul de admisie si colectorul de evacuare, semicuzetii lagarului palier

organele mobile: pistonul, segmentii, boltul pistonului, biela, semicuzinetii lagarului de biela, arborele cotit, volantul si amortizorul oscilatiilor.

1.ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

Blocul motor constituie scheletul motorului, fiind prevazut cu brate sau locasuri pentru suport de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv este format din blocul cilindrilor (in partea superioara) si carterul (in partea inferioara): poate fi sub forma unei piese compacte (autocamioanele Roman, Iveco, Mercedes, Volvo sau autoturismele Dacia, Fiat, Skoda, Peugeot, Volkswagen, Ford, Toyota) chiar daca la unele dintre ele motorul este plasat transversal fata de axa longitudinala a automobilului sau demontabil, cum ar fi la motorul M 0 36 OLTCIT Club, sau Trabant 601. Se obtine prin turnare din fonta cenusie cand cilindrii sunt demontabili (amovibili) sub forma de camasi de cilindru (motoarele D 797-05 autocamion Roman, Dacia 1310), sau din fonta aliata pentru motoarele cu cilindrii turnati blocul (Fiat, Lada). La unele autoturisme blocul motor poate fi turnat din aliaj de aluminiu (Skoda).

La autoturismul OLTCIT, cilindrii sunt turnati din fonta aliata cu aripioare exterioare pentru majorarea suprafetei de racire cu aerul, iar carterul este turnat din aliaj de aluminiu sub presiune. Dupa turnare, blocul motor se prelucreaza in interior si exterior pentru asamblarea diverselor componente ale motorului.

Blocul motor este prevazut cu: locasurile interioare ale cilindrilor 1 cu pereti verticali despartitori, ale lagarelor paliere pentru arborele cotit (formate din doua parti - jumatate solidara cu blocul si cealalta sub forma de capac asamblat cu suruburi); lagarele pot fi cu semicuzineti sau rulmenti (Trabant, Wartburg, la care capacele nu mai sunt separate, ci solidare cu carterul inferior). Numarul lagarelor paliere este determinat in general de numarul cilindrilor dupa formula n+1 (sapte lagare pentru motorul D 797-05, cinci pentru Dacia 1310), plasate in partea inferioara a peretilor despartitori ai cilindrilor, pentru rigidizarea blocului; sunt si exceptii unde numarul acestora poate fi n-1 (trei lagare paliere cu semicuzineti la OLTCIT Club, sau trei lagare cu rulmenti la Wartburg). Locasurile sunt destinate pentru lagarele arborelui cu came.

1. M. Zugravel, Motoare cu ardere interna. Procese si caracteristici. Rotaprint, 1985.

0. Eugen Golgotiu, Procese si caracteristici ale motoarelor pentru autovehicule, Ed. Gh. Asachi, 1995.

3. Dan Abaetancei, Motoare pentru automobile, E.D.P.

4. Dinu Taraza, Dinamica motoarelor cu ardere internaa, E.D.P.

5. B. Grunwald, Teoria, calculul si constructia motoarelor pentru autovehicule rutiere, Ed. Tehnica, 1981.

6. N. Apostolescu, Motoare cu ardere interna, E.D.P.