Atestat informatică

Lumea este astazi invadata de produsele unui domeniu relativ nou, stiinta si ingineria calculatoarelor. Printre alte discipline, programarea este o veriga fundamentala in intelegerea domeniului, iar limbajul Pascal este considerat unul dintre instrumentele cele mai potrivite pentru invatare.

Lucrarea pe care o prezint, chiar daca aparent este simpla, face apel la cunostinte bogate de tehnica programarii structurate, folosirea procedurilor si a unor unit-uri flexibile.

Am reprodus la nivelul graficii pe care o permite mediul Pascal aplicatia Calculator integrata pachetului de programe Windows.

Alegerea temei a fost determinata de scopul concret : simularea unui microcalculator, interesul pentru posibilitatea utilizarii mouse-lui intr-un program Pascal, realizarea grafica a unei interfete, adaptabilitatea aplicatiei pe diferite sisteme de calcul, posibilitatea extinderii cu noi functii matematice a aplicatiei.

Am folosit in documentare lucrarile anexate in bibliografie si am studiat cateva programe asemanatoare.

Chiar daca operatiile matematice sunt simple, pentru a face aplicatia functionala am fost nevoita sa tratez cu atentie depasirile de ordin de marime si de domeniu pentru operatia de extragere a radacinii patrate. Erorile sunt semnalizate acustic si nu duc la blocaje ale sistemului.

Un capitol aparte, pe care nu il tratez in aceasta lucrare a fost trasarea grafica a interfetei. Aceasta a fost realizata cu un program artizanal creat tot in limbaj Pascal si care foloseste un editor grafic bazat pe simboluri ASSCI. Trebuie amintit totusi ca acest editor are aceeasi complexitate ca si aplicatia calculator, folosind meniuri cu comenzi atribuite tastelor functionale, trasarea propriu-zisa facandu-se cu tastele directionale. Grafica interfetei este salvata in doua fisiere : Calc scr si Calc. cnt. Unul contine elementele de control si verificare (Calc. cnt), iar celelalt datele necesare pozitionarii si atributele de culoare ale interfetei.

Un alt element care a necesitat o analiza deosebita a fost modul de afisare a rezultatelor in digiti cu aliniere dreapta. Semnul operatorilor, fiind afisat in stanga display-ului, a necesitat o tratare aparte.

In viitor doresc sa imbunatatesc aplicatia cu functiile trigonometrice si sa-i imbunatatesc interfata grafica.

De asemenea voi studia limbajul Visual Basic care imi va permite realizarea unor aplicatii perfect integrate Windows.

In incheiere doresc sa multumesc profesorilor de specialitate care mi-au indrumat pasii spre acest fascinant domeniu al cunoasterii umane. De asemenea am inteles ca numai prin studiu, perseverenta si colaborare se poate atinge un nivel inalt in stiinta programarii.

COMPONENTE SOFTWARE

Fie ca dorim sa scriem programe mari (>64kB), fie ca dorim sa le modularizam, avem nevoie de biblioteci sau unitati de program sau unit-uri. Un unit este o colectie de constante, variabile, declaratii tip, definitii de proceduri si functii, scrisa separat intr-un alt fisier sursa, care poate fi compilata separat (obtinandu-se un fisier cu extensie TPU). Acesta poate fi apoi utilizat in programul principal, sau in alt unit prin specificarea numelui sau intr-o clauza uses.

In afara de avantajele “tehnice” pe care le aduce ideea de unit, exista si avantaje de programare. De pilda, daca am scris anumite functii si proceduri pe care le folosim in mod frecvent in legatura cu un anumit gen de lucrari, in programe e bine sa le punem intr-o biblioteca, pentru a nu le redeschide o data cu fiecare program ce le utilizeaza.

Unit-urile sunt performante deoarece culeg si incarca direct registrii generali ai procesorului (AX,BX,CX) si de aceea permit viteza sporita de lucru.Un procesor Pentium poseda 8 registri generali : AX,BX,CX, DX,BP, SP, SI, DI, utilizati pentru a pastra operanzii logici si aritmetici. Patru dintre acestia pot fi utilizati ca registri de16 bits (AX,BX,CX, DX) fie pot fi impartiti in registrii separati de cate 8 bits.Majoritatea instructiunilor utilizeaza in acelasi mod registrii, exista insa si instructiuni dedicate pentru anumiti registrii :

- AX si DX sunt utilizati in instructiunile de inmultire, impartire si in cele de intrare iesire ;

- CX este utilizat drept numarator pentru operatii de deplasare, rotire, bucle software, repetari hardware a unor instructiuni.

Unit-uri stanard: Crt, Dos.

Unit-urile utilizator folosite de program :

EffectAC

Permite modificarea atributului de culoare si caracterul oricarei pozitii de pe ecran.

Functii : Returneaza atributul pozitiei (X, Y) ;

Returneaza caracterul poxitiei (X, Y) ;

EffectC

Permite dimensionarea cursorului.

Functii : “Ascunde” cursorul; il face invizibil - setcursor (15,0) ;

Selecteaza marimea cursorului de la inceputul programului ;

Dimensioneaza cursorul (lucru cu registrii AH, BH, CL, CH) ;

EffectF

Subprograme ce permit verificarea existentei unui fisier cu un atribut dat.

Functie : FileExist (Name : PathStr ; Attr : Word)

EffectVI

Permite initializarea unui mod text si da informatii despre adaptorul grafic si modul text curent.

Functii : Initializare mod text ;

Determina tipul de adaptor: VGA daca Regs.AL = $1A ; EGA daca Regs.BL<> 16 ; CGA daca MemW [$40:$65] > $3D0

altfel MDA

GMOUSE

Contine subrutine care permit lucrul cu mouse-ul.

Tabel cu procedurile unit-ului GMOUSE

Nr.crt. Proceduri Semnificatie Observatii

1. EnableCursor Afiseaza mouse-ul pe ecran Utilizeaza registrii procesor

2. Disablecursor Produce neafisarea mouse-ului Utilizeaza registrii procesor

3. GetMouseState Citeste starea mouse-ului Valorile de deplasare pe X, Y sunt divizate in functie de pasul caracterului

4. SetMouseXY Pozitioneaza mouse-ul Aceasta procedura comunica registrilor CX si DX valorile X si Y

5. GetButtPress Citeste starea butoanelor apasate Aceasta procedura citeste din registrii AX si BX starea butoanelor apasate.

6. GetButtRelease Citeste starea butoanelor eliberate Se citeste din registrii AX si BX starea butoanelor eliberate.

7. DefineXRange Defineste zona de lucru (X) In variabilele Up, Down sunt indexate valorile de maxim si minim pe orizontala.

8. DefineYRange Defineste zona de lucru (Y) In variabilele Up, Down sunt indexate valorile de maxim si minim pe verticala.

9. DefineCursor Defineste tipul cursorului de mouse

10. GetMotion Citeste unitatea de deplasare

INTERFATA

Fisiere realizate cu programul Edit:

Calc. scr = 4 kB;

Calc. cnt = 6 B.

1.VALENTIN CRISTEA, IRINA ATHANASIU, EUGENIA KALISZ, LORINA NEGREANU - Borland Pascal 7.0 pentru Windows, Ed. Teora, Bucuresti, 1994.

2. DOINA RANCEA - Limbajul Turbo Pascal, Ed. Libris, Cluj-Napoca, 1995.

3. SORIN TUDOR - Turbo Pascal.Algoritmi si limbaje de programare, Ed. Teora, Bucuresti, 1995.

4. OVIDIU PAVEL, MARIA BOURUC - Mediul de programare Pascal. Manualul limbajului, Bucuresti, 1986.

5. KOVACS SANDOR - Turbo Pascal 6.0. Ghid de utilizare, Ed.MicroInformatica, Cluj-Napoca, 1991.

6. WINFRIED KASSERA, VOLKER KASSERA - Programare in Turbo Pascal 6.0, Ed. Tipomur, Targu Mures, 1992.

7. GRIGORE ALBEANU - Programare in Pascal, Turbo Pascal. Culegere de probleme, ED. Tehnica, Bucuresti, 1994.

8. DOREL LUCANU - Proiectarea algoritmilor. Tehnici elementare, Ed. Universitatii “ Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 1993.

9. SORIN TUDOR - Tehnici de programare, Ed. Teora, Bucuresti, 1994.

10. IOAN TOMESCU - Bazele informaticii. Manual pentru clasa a X-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994.

11. LUCIAN VASIU, RADU GRAMA, ALEXANDRU ALDICA - Turbo Pascal 7.0. Programe, Ed. MicroInformatica, Cluj-Napoca, 1995.