Aplicații la tipul de date mulțime

Limbajul Turbo Pascal

“Desi informaticianul lucreaza cu o masina (calculatorul a fost numit mult timp ”masina de calcul”), aceasta masina nu prelucreaza nici piatra, nici fierul ci prelucreaza informatii Ca sa-si faca treaba, calculatorul trebuie sa inteleaga ce trebuie sa faca si nu intelege decat ce-i spui pe limba lui: o limba de programare.” Gr.C.Moisil

Limbajul de programare PASCAL a fost elaborat de Niklaus WIRTH, profesor la Universitatea tehnica din Zurich (Elvetia) si a fost prezentat in revista Acta Informatica 1 (1970);

Caracteristicile cele mai importante ale limbajului Turbo Pascal sunt :

--este puternic tipizat, oferind o gama variata de tipuri predefinite, precum si posibilitatea definirii tipurilor utilizator, cu controale extinse asupra legalitatii utilizarii datelor;

--este modularizat, asigurand un control riguros asupra vizibilitatii numelor din program;

--existenta unui numar mare de proceduri si functii predefinite;

--posibilitatea divizarii unui program complex in piese relativ independente, care sa poata fi programate si compilate separat.

Desi limbajul initial a fost proiectat pentru scopuri didactice, posibilitatile oferite depasesc cu mult acest cadru, la ora actuala fiind un instrument puternic pentru probleme stiintifice, ingineresti si chiar de gestiune.

Scurt Istoric

“Calculatorul este o unealta. Nimic altceva decat o unealta. O unealta buna, pe care o pot conduce sa-mi faca rapid o treaba pe care as putea-o face si eu, dar le face pe de o parte fara greseala, pe de alta in timp mult mai scurt.” Gr.C.Moisil

Cel mai indepartat dispozitiv de calcul folosit de om au fost cele zece degete de la maini. Apoi a fost inventat abacul - un cadru cu margele in care margelele sunt mutate de la stanga la dreapta.Oamenii au folosit abacul pana in secolul al XVI-lea si mai este inca folosit.

In secolul al XVII-lea si al XVIII-lea multi oameni au incercat sa gaseasca o cale mai usoara de calculat. J Napier a descoperit o cale masinala de a multiplica si imparti care este asemeni riglei de calcul Henry Brigs a folosit aceasta idee pentru a produce tabelele de logaritmi.

Prima masina de calcul adevarata a aparut in 1820, acest tip de masina care a salvat o mare afacere a timpului si reduce posibilitatea de a face greseli, depinde de o serie de roti de angrenaj cu cate zece dinti. In 1830 Charles Babbage, un englez, construieste o masina pe care o numeste “ANALITICUL MOTOR”. Aceasta masina pe care Babbage a aratat-o la expozitia de la Pars din 1855, a fost o incercare de a inlatura in intregime fiinta umana. El nu a terminat niciodata aceasta munca insa multe din ideile sale stau la baza calculatoarelor de astazi.

In 1930 primul calculator analogic a fost construit de un american - Vannevar Bush. Acest dispozitiv a folosit in cel de-al doilea Razboi Mondial pentru a ajuta tinta armelor. Mark I, numele primului calculator digital, a fost terminat in 1944. Responsabil de aceasta inventie a fost profesorul Hward Aiken alaturi de cativa oameni de la I B M.

In 1946 J. Eckert si J. Mauchly au construit primul calculator digital folosind tuburi cu vid. Noua inventie a fost numita ENIAC.

Prima generatie de calculatoare care a folosit tuburi cu vid a iesit in 1950. UNIVAC I este un exemplu care putea face mii de calcule pe secunda.

In 1960 a aparut a doua generatie de calculatoare care putea face munca de zece ori mai repede decat predecesorii. Aceasta generatie a fost mai mica si mai rapida decat prima generatie datorita folosirii tranzistorilor in locul tuburilor cu vid.

A treia generatie de calculatoare a aparut in 1965. Acestea puteau face un milion de calcule pe secunda. Spre deosebire de predecesori, acestea sunt controlate de cositori integrati in circuite.

A patra generatie de calculatoare a aparut recent si le-a fost redus considerabil din marime datorita microminiaturizarii. O mie de circuite cositorite se potrivesc, acum, unui singur cip.

A fost bine spus ca daca tehnologia de transport ar evolua la fel de rapid ca tehnologia calculatoarelor, atunci o calatorie peste Atlantic, astazi, ar dura doar cateva secunde.

TIPUL MULŢIME

Sa presupunem ca vrem sa scriem un program care sa se termine la apăsarea tastei‚ ‘s’, fie ea litera mica sau mare, sau la apăsarea tastei‚ ‘q’, litera mica sau mare. Putem scrie ceva de genul:

B. Pătruţ, M. Miloşescu, Informatică (cls a IX-a), ed. Teora, 1999

Tudor Sorin, Turbo Pascal (cls a IX-a), ed. L&S Infomat

Internet

Turbo Pascal 6.0, Ghid de utilizare, ed.Microinformatica

Cornelia Ivaşc, Mona Prună, Bazele informaticii (cls a X-a) ed. Petrion, Bucureşti, 1995