Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

I. IMPORTANTA SI DEZVOLTAREA VITICULTURII SI A INDUSTRIEI VINULUI IN TARA NOASTRA
1.1. Generalitati
1.2. Materia prima-strugurii
1.2.1. Soiuri de struguri pentru vinurile rosii
1.3. Patrimoniul vitivinicol al tarii noastre
1.4. Structura si compozitia chimica a strugurilor
1.4.1. Structura strugurilor
1.4.2. Compozitia chimica a strugurilor
II. TEHNOLOGIA GENERALA DE OBTINERE A VINURILOR
2.1. Pregatirea si amenajarea cramei
2.2. Constructii viticole
2.3. Vase folosite in industria bauturilor
2.4. Procesul tehnologic de obtinere a mustului din struguri
2.4.1. Receptia strugurilor
2.4.2. Zdrobirea si dezciorchinarea strugurilor
2.4.3. Separarea mustului ravac
2.4.4. Presarea bostinei
2.4.5. Limpezirea musturilor
2.4.6. Corijarea musturilor cu compozitii chimice anormale
2.4.7. Fermentarea mustului de struguri
2.4.8. Factorii care influenteaza fermentarea mustului de struguri

Extras din atestat:

Capitolul I

IMPORTANTA SI DEZVOLTAREA VITICULTURII

SI A INDUSTRIEI VINULUI IN TARA NOASTRA

1.1. GENERALITATI

Vinul este o bautura alcoolica, obtinuta prin fermentarea mustului de struguri proaspeti sau stafiditi. Obtinerea vinului este un proces de lunga durata, care necesita o ingrijire deosebita, incepand de la recoltarea strugurilor si pana la invechirea, conditionarea si imbutelierea produsului. Materia prima destinata obtinerii vinului o constituie strugurii.

Vita de vie ( Vitis vinifera ) se cultiva pe teritoriul tarii noastre aproape in toate judetele. Din documentele arheologice gasite in diverse zone, rezulta ca vita de vie a fost cultivata din cele mai vechi timpuri, iar vinul era folosit la ospete chiar de catre geto-daci. Deoarece clima si solul corespund cultivarii acestei valoroase plante, in tara noastra se acorda o atentie deosebita extinderii viticulturii.

O trasatura caracteristica a podgoriilor romanesti o constituie faptul ca viile sunt cultivate pe terenuri in pante, cu expunere favorabila maturarii strugurilor, pe soluri nisipoase si calcaroase. Plantarea vitei de vie pe terenuri in panta, cu inclinatii mari, expuse eroziunilor se face pe terase executate mecanic, fapt ce consolideaza solul, obtinandu-se recolte mari, de buna calitate.

In urma studiilor facute pe o perioada lunga, prin raionarea viticulturii s-a stabilit care sunt soiurile care dau cele mai bune rezultate in fiecare podgorie, atat ca productie la hectar cat si din punct de vedere calitativ. S-a dezvoltat, in mod special, cultivarea soiurilor de struguri de masa, folosindu-se atat soiuri timpurii cat si soiuri tarzii, care sa asigure consumul de struguri in stare proaspata, pe o perioada cat mai indelungata. De asemenea, se urmareste ca strugurii de masa cultivati sa aiba boabe mari si carnoase, gustoase, aspectuoase si rezistente la transport si pastrare.

Prin raionarea strugurilor pentru vin, s-a urmarit atat cultivarea unor soiuri valoroase cat si obtinerea unor vinuri tipizate, cu caracteristici bine definite. Vinurile romanesti sunt apreciate atat de consumatorii interni cat si de cei externi, obtinand de-a lungul anilor numeroase premii si medalii la concursurile mondiale.

In tara noastra s-au realizat, in ultimii ani, constructii vinicole moderne, de mare capacitate, dotate cu utilaje corespunzatoare unui nivel tehnic ridicat. S-au proiectat si construit unitati de vinificatie situate in centrul podgoriilor, unde se realizeaza prelucrarea strugurilor, fermentarea mustului si obtinerea vinului nou. S-au construit unitati pentru conditionarea si invechirea vinurilor, precum si pentru imbutelierea si livrarea lor pentru consum - combinate de conditionare, amplasate in principalele centre urbane din tara noastra. Pentru depozitarea si invechirea vinului s-au construit pivnite si crame moderne, dotate cu sisteme de conditionare a temperaturii si umiditatii aerului, la parametri optimi.

1.2. MATERIA PRIMA - STRUGURII

Strugurii sunt fructele vitei de vie. Din punct de vedere al destinatiei lor, strugurii se impart in urmatoarele categorii:

- struguri pentru consum in stare proaspata sau conservati ( Perla de Csaba, Chasselas, Coarna alba, Coarna neagra, Afuz - Ali, Muscat de Hamburg etc.);

- struguri pentru vinificatie:

a) vinuri albe (Cramposie, Galbena de Odobesti, Creata, Feteasca alba, Grasa de Cotnari, Francusa, Plavaie Iordana, Riesling italian, Alligote!!!!!!!, Pinot gris, Traminer, Chardonnay)

b) vinuri rosii (Feteasca neagra, Babeasca, Cabernet - Sauvignon, Merlot, etc.);

c) vinuri aromate (Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Busuioaca, etc.);

- struguri pentru stafide (apirene - fara seminte) Sultanina, Corinth, Kis - Mis, etc.).

Caracteristicile tehnologice si podgoriile in care se cultiva diverse soiuri de struguri sunt redate in tabelele 1 si 2.

1.2.1. Soiuri de struguri pentru vinuri albe

Soiuri autohtone pentru vinuri de consum curent.

Creata ( Riesling de Banat). Strugurii sunt mici si mijlocii, de forma cilindroconica, uniaripati sau biaripati. Boabele au forma sferica si sunt asezate des pe ciorchine. Culoarea este verde-galbuie, iar miezul suculent. Da productii mari, ajungand pana la 10 000-12 000 kg. de struguri la hectar. Soiul acesta este raionat in podgoria Banatului.

Galbena de Odobesti. Este unul din soiurile autohtone de cea mai mare productivitate. Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindroconici, uniaripati sau biaripati. Boabele au culoare verde-galbuie cu nuante argintii, asezate des pe ciorchine. Da productii mari si vinuri placute. In podgoria Odobesti, productia ajunge pana la 20 000 kg./hectar. Raionat pentru Moldova, este indicat in mod special pentru podgoriile Odobesti si Panciu.

Iordana (Jordovana). Se intalneste mai ales in podgoriile Sibiu si Alba, fiind un soi recomandat pentru sampanie. Strugurii sunt mijlocii, de forma cilindroconica, cu boabe sferice, de culoare verde-galbuie, suculente. Este rezistent la mana si la putregaiul cenusiu. Produce vinuri usoare, cu aciditate ridicata. Productia ajunge pana la 18 000 - 20 000 kg/ha.

Soiuri autohtone pentru vinuri superioare.

Grasa de Cotnari. Este un soi romanesc cultivat la Cotnari si Pietroasele. Strugurii sunt mijlocii, de forma cilindroconica, deseori aripati. Boabele sunt rotunde, usor ovale. Pielita subtire, galben - verzuie, cu pete ruginii. Acumuleaza la coacere o cantitate mare de zahar, producand vinuri tari, dulci, fine. Productiile sunt mijlocii, intre 5 000 - 6 000 kg/ha.

Feteasca alba. Are struguri cilindroconici, adeseori aripati. Sunt mici, cu boabele asezate dens si uniform. Boabele sunt sferice, cu pielita subtire, verde - galbuie. Are pulpa zemoasa, cu gust placut, caracteristic soiului. Da productii de 6 000 - 7 000 kg/ha. Este raionat in podgoriile din Transilvania si Moldova unde produce vinuri superioare, de o deosebita finete.

Soiuri straine pentru vinuri de consum curent.

Alligote. Este un soi care se cultiva in special in podgoriile din Moldova. Strugurii sunt mici, de forma cilindrica sau cilindroconica, boabele sunt mici, sferice, asezate des pe ciorchine. Pielita are culoare verde - galbuie spre ruginie. Miezul este zemos si placut la gust. Da productii mari, in medie de 10 000 - 15 000 kg/ha.

Soiuri straine pentru vinuri superioare.

Riesling italian. Este intalnit aproape in toate podgoriile tarii noastre. Strugurii sunt de marime mica, de forma cilindrica, deseori uniaripati. Boabele sunt mici, sferice, asezate des pe ciorchine. Pielita este subtire, de culoare galben - verzuie, cu nuante aurii. Miezul este zemos, nearomat, cu gust caracteristic soiului. Da productii de 8 000 - 10 000 kg. la hectar, ajungand pana la 15 000 kg/ha. Produce vinuri cu grad alcoolic mare, seci si dulci, echilibrate.

Pinot gris. Este un soi care produce vinuri de mare marca, indeosebi in podgoriile Murfatlar, Tarnave si Alba Iulia. Strugurii sunt de marime mica, cilindrica, uneori uniaripati. Boabele sunt mici, asezate foarte des pe ciorchine, cu pielita subtire, miezul zemos, nearomat. Da productii mari la hectar: 5 000 - 8 000 kg. Strugurii acumuleaza mult zahar ajungand la

250 g/l. Se foloseste pentru vinuri albe superioare seci si de desert.

Bibliografie:

1. TEHNOLOGIA INDUSTRIILOR FERMENTATIVE

N. Filimon

T. Bratescu

2. UTILAJUL SI TEHNOLOGIA IN INDUSTRIA ALIMENTARA FERMENTATIVA

V. Rotaru

3. TEHNICA ANALIZELOR DE LABORATOR IN INDUSTRIA ALIMENTARA

Dimitriu Matilda

4. STUDIUL TEHNOLOGIEI DE PREPARARE A VINURILOR DEMISECI SI DULCI NATURALE DE COTNARI

5. TEHNOLOGIA SI INSTALATIA PENTRU PRELUCAREA STRUGURILOR

Anghel Gheorge.

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
28 pagini
Imagini extrase:
28 imagini
Nr cuvinte:
11 878 cuvinte
Nr caractere:
63 982 caractere
Marime:
92.90 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Industrie alimentara
Data publicare:
07.08.2017
Structură de fișiere:
  • Vinuri.doc
Predat:
la liceu

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Definitia data vinului de Oficiul International al Viei si Vinului este urmatoarea: Bautura...
Prin vinuri aromatizate se inteleg acele vinuri in care s-au adaugat plante, infuzie si/sau...
Vinuri licoroase Acestea sunt vinuri tari si dulci, care se obtin din vin natural si must,...
I. Memoriu justificativ La momentele deosebite din viata noastra ca aniversari, nunti,...
1.Istoria vinului Vinul fascinaneaza prin complexitatea si versatilitatea sa, fiind practic unul...
Sus!