Studiu asupra diferitilor parametri intre berea blonda si berea bruna

Argument

Tema proiectului meu se numeste "Studiu asupra diferitilor parametri intre berea blonda si berea bruna" si am ales sa fac aceasta lucrare pentru ca mi se pare un studiu interesant si in special pentru a observa diferentele intre parametrii calitativi care apar la berea blonda fata de berea bruna.

Berea este o bautura alcoolica obtinuta din patru produse naturale drojdia de bere, malt, hamei si apa. Acesta are aproximativ 5% alcool asa numita bere fara alcool are intre 0 si 0,5% alcool.

Berea a aparut acum cca 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la paine care s-a udat si a inceput sa fermenteze de unde a aparut procesul de fermentare.

Cele mai vechi urme de bere , care provin din anii 3500-2900 i.Hr., au fost descoperite de curand in Tepe, Mesopotamia (astazi in Irakul de vest).

In toata lumea 20000 de feluri de bere sunt imbuteliate in 180 de feluri, de la normala, slab alcoolizata, pils amara, crema de bere si bere neagra.Se spune ca egiptenii sunt cei care i-au invatat pe greci sa faca bere.

Faimosul scriitor grec Sofocle incuraja cumpararea si sugerea o dieta compusa din ,,paine, carne, legume verzi si zythos(bere),,. Alti scriitori greci timpurii ca Herodot si Xenofon mentioneaza berea de asemenea in scrierile lor.

Romanii apoi au aratat triburilor salbatice din Britania tainele fabricatiei berii.

Berea (neagra) este o bautura slab alcoolizata. Se obtine in urma fermentarii cerealelor, in special orz, si se pare ca originea ei tine de timpuri foarte indepartate, fiind cunoscuta inca de acum 10000 de ani.

Procesul lent de fermentare era frecvent intalnita in zonele nordice , mai reci, neprielnice cultivarii vitei de vie. Berea fabricata din malt de orz era aromatizata prin daugarea de hamei acesta asigurand gustul amarui.

Berea neagra a fost facuta celebra de catre renumita companie irlandeza Guinness. In anul 1759, acestia au promovat o bere mai inchisa la culoare, mai intepatoare si m-ai bogata ca buchet, decat berea blonda.

Berea neagra este legata de istoria Irlandei, unde si astazi este foarte populara, in fiecare zi vanzandu-se, in aceasta tara, peste un milion de halbe Guinness. Logo-ul marcii este harpa celtica. Cel de-al doilea simbol este o pasare, tucanul ,legatura fiind un joc de cuvinte ,,(one) or two can(do),, ( o bere sau doua), aparut intr-o reclama cu un cuib de tucani li se ofera bere Guinness.

Productia de bere pe plan mondial cunoaste o crestere de la an la an, deci industria berii reprezinta una dintre cele mai conservatoare industrii sub aspectul materiilor prime utilizate.

Berile sunt clasificate in functie de culoare ;i drojdia care se foloseste in procesul de productie,astfel se pot clasifica in cateva tipuri principale.

Dupa culoare : - de culoare deschisa (blonde)

- de culoare inchisa (brune) cu nuante

diferite in cadrul aceluiasi tip.

Dupa drojdie : - beri de fermentatie inferioara

- beri de fermentatie superioara

Beri de fermentatie inferioara :

- sunt cele mai larg fabricate, sub forma de beri filtrate limpezi, limpiditate cristalina a acestor beri fiind principalul criteriu de calitate.

Berile de fermentatie superioara :

- sunt obtinute prin fermentarea la 15-25 ?C cu drojdii de fermentatie superioara, care produc cantitati mai mari de produsi secundari de fermentatie decat drojdiile de fermentatie inferioara, in special esteri.

Au gust si aroma mai pronuntata de fructe si flori.

Beri speciale

Tipuri de bere de fermentatie inferioara produse pe plan mondial sunt urmatoarele :

Bere de tip Pilsen

Sunt prin extractul mustului primitiv de 11,5-11,7% si foarte rar peste 12. Au continut in alcool de 4,8-5,1%, vol.(3,8-4,1% masic). Culoarea berilor Pilsen este de 5,5-7,0% unit. EBC si chiar mai deschisa, desi berea de origine ,,Pilsen" are culori de 8-10% unit. EBC si chiar mai intensa.

Amareala este de 25-30 BE, ele avand o aroma fina de hamei.

Budweiser

Provine din Cehia . Au un continut in extract al mustului primitiv de 12%, cu gust moale , catifelat. Sunt fabricate mult in Europa, dar au devenit apreciate si in S.U.A.(de Anheuser Busch Brewery).

Lager Beer

Au o culoare deschisa, cele mai raspandite.Sunt fabricate din musturi cu ep10-11,5%, cu hameiere moderata (18-23 BE) si cu aroma directa de fermentatie. Sunt incluse in acelasi tip si beri brune, dar acestea sunt fabricate din musturi cu ep=12.5-13%, au continuturi mai mari in alcool (5-7,2% vol.),au o aroma de malt mai pronuntatasi aroma de fermentatie mai intensa.

CAPITOLUL I

1.1 MATERII PRIME UTILIZATE LA FABRICAREA BERII

1.1.1 Orzul

Orzul este materia prima de baza din industria berii fiind folosit la fabricarea maltului si la brasaj ca cereala nemaltificata. Orzul face parte din clasa gramineelor iar pentru fabricarea berii rezultatele cele mai bune se obtin prin prelucrarea orzului de primavara ( orzoaica ), care are bobul fainos cu mult amidon cu un continut de substante proteice si celuloza mai mic, formand un malt de buna calitate care permite obtinerea unei beri de calitate superioara reducandu-se consumul specific.

Partile principale ale bobului sunt:

- Coaja sau invelisul exterior este format din doua parti si imbraca fructul la maturitate;

- Tegumentul. Este format din doua straturi: pericarp si testa. In spatiul gol intre pericarp si coaja inainteaza coltul in timpul germinarii. Testa este un invelis semipermeabil, lasa sa treaca apa dar nu si sarurile dizolvate in apa.

- Endospermul. Este corpul fainos care contine compusii valorosi ai bobului. El este format din granule de amidon inconjurate de membrane de hemiceluloze iar intre aceste granule se gaseste o retea de substante azotoase.

- Stratul aleuronic. Este format din celule bogate in proteine si grasimi, este alcatuit din trei randuri de celule cu peretii grosi si se gaseste intre invelis si endosperm.

- Embrionul reprezinta sediul energiei vitale a bobului si este format dintr-un strat de celule aranjate paralel alaturi de care se gaseste un tesut special, care absoarbe substantele nutritive pentru embrion.

1. Banu C., Manualul inginerului de industrie alimentara, Vol. II, Editura Tehnica, Bucuresti, 2002

2. Nichita M.L., Leustean I., Gheorghiu M., Marinescu G., Coordonator, Efectuarea analizelor specifice in industria fermentativa, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2007

3. Iuliu Barariu, Cornel Fantana, 1994, Materii prime si auxiliare folosite in industria alimentara, Editura Didactica si Pedagogica, R.A Bucuresti

4. Dumitru Dima, Hristache Felea, 1997, Indrumator pentru determinarea calitatii marfurilor, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

5. Industria alimentara-produse finite, materii prime si auxiliare (STAS), Editura tehnica