Studiu asupra diferiților parametrii între berea blondă și berea brună

Argument

Tema proiectului meu se numește “Studiu asupra diferiților parametri între berea blondă și berea brună” și am ales să fac această lucrare pentru că mi se pare un studiu interesant și în special pentru a observa diferențele între parametrii calitativi care apar la berea blondă față de berea brună.

Berea este o băutură alcoolică obținută din patru produse naturale drojdia de bere, malț, hamei și apă. Acesta are aproximativ 5% alcool așa numită bere fără alcool are între 0 și 0,5% alcool.

Berea a apărut acum cca 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la pâine care s-a udat și a început să fermenteze de unde a apărut procesul de fermentare.

Cele mai vechi urme de bere , care provin din anii 3500-2900 i.Hr., au fost descoperite de curând in Tepe, Mesopotamia (astăzi în Irakul de vest).

În toată lumea 20000 de feluri de bere sunt îmbuteliate în 180 de feluri, de la normală, slab alcoolizată, pils amară, cremă de bere si bere neagră.Se spune că egiptenii sunt cei care i-au învațat pe greci să facă bere.

Faimosul scriitor grec Sofocle încuraja cumpărarea și sugerea o dieta compusă din ,,pâine, carne, legume verzi și zythos(bere),,. Alți scriitori greci timpurii ca Herodot si Xenofon menționeaza berea de asemenea în scrierile lor.

Romanii apoi au arătat triburilor sălbatice din Britania tainele fabricației berii.

Berea (neagră) este o băutură slab alcoolizată. Se obține în urma fermentării cerealelor, în special orz, și se pare că originea ei ține de timpuri foarte îndepărtate, fiind cunoscută încă de acum 10000 de ani.

Procesul lent de fermentare era frecvent întalnită în zonele nordice , mai reci, neprielnice cultivării viței de vie. Berea fabricată din malț de orz era aromatizată prin dăugarea de hamei acesta asigurând gustul amărui.

Berea neagră a fost făcută celebră de către renumita companie irlandeză Guinness. În anul 1759, aceștia au promovat o bere mai închisă la culoare, mai înțepătoare și m-ai bogată ca buchet, decât berea blondă.

Berea neagră este legată de istoria Irlandei, unde și astăzi este foarte populară, în fiecare zi vânzându-se, în această țară, peste un milion de halbe Guinness. Logo-ul mărcii este harpa celtică. Cel de-al doilea simbol este o pasăre, tucanul ,legătura fiind un joc de cuvinte ,,(one) or two can(do),, ( o bere sau două), apărut într-o reclamă cu un cuib de tucani li se oferă bere Guinness.

Producția de bere pe plan mondial cunoaște o creștere de la an la an, deci industria berii reprezintă una dintre cele mai conservatoare industrii sub aspectul materiilor prime utilizate.

Berile sunt clasificate in funcție de culoare ;i drojdia care se folosește în procesul de producție,astfel se pot clasifica in câteva tipuri principale.

După culoare : - de culoare deschisă (blonde)

- de culoare închisă (brune) cu nuanțe

diferite in cadrul aceluiași tip.

După drojdie : - beri de fermentație inferioara

- beri de fermentație superioara

Beri de fermentație inferioara :

- sunt cele mai larg fabricate, sub forma de beri filtrate limpezi, limpiditate cristalina a acestor beri fiind principalul criteriu de calitate.

Berile de fermentație superioara :

- sunt obținute prin fermentarea la 15-25 °C cu drojdii de fermentație superioară, care produc cantități mai mari de produși secundari de fermentație decât drojdiile de fermentație inferioara, in special esteri.

Au gust si aroma mai pronunțată de fructe și flori.

Beri speciale

Tipuri de bere de fermentație inferioara produse pe plan mondial sunt următoarele :

Bere de tip Pilsen

Sunt prin extractul mustului primitiv de 11,5-11,7% și foarte rar peste 12. Au conținut in alcool de 4,8-5,1%, vol.(3,8-4,1% masic). Culoarea berilor Pilsen este de 5,5-7,0% unit. EBC și chiar mai deschisă, desi berea de origine „Pilsen” are culori de 8-10% unit. EBC si chiar mai intensa.

Amareala este de 25-30 BE, ele avand o aroma fina de hamei.

Budweiser

Provine din Cehia . Au un conținut in extract al mustului primitiv de 12%, cu gust moale , catifelat. Sunt fabricate mult in Europa, dar au devenit apreciate și în S.U.A.(de Anheuser Busch Brewery).

Lager Beer

Au o culoare deschisa, cele mai răspandite.Sunt fabricate din musturi cu ep10-11,5%, cu hameiere moderata (18-23 BE) si cu aroma directa de fermentatie. Sunt incluse în același tip și beri brune, dar acestea sunt fabricate din musturi cu ep=12.5-13%, au conținuturi mai mari in alcool (5-7,2% vol.),au o aroma de malț mai pronunțatăși aroma de fermentație mai intensa.

CAPITOLUL I

1.1 MATERII PRIME UTILIZATE LA FABRICAREA BERII

1.1.1 Orzul

Orzul este materia primă de bază din industria berii fiind folosit la fabricarea malțului și la brasaj ca cereală nemalțificată. Orzul face parte din clasa gramineelor iar pentru fabricarea berii rezultatele cele mai bune se obțin prin prelucrarea orzului de primăvară ( orzoaica ), care are bobul făinos cu mult amidon cu un conținut de substanțe proteice și celuloză mai mic, formând un malț de bună calitate care permite obținerea unei beri de calitate superioară reducându-se consumul specific.

Părțile principale ale bobului sunt:

- Coaja sau învelișul exterior este format din două părți și îmbracă fructul la maturitate;

- Tegumentul. Este format din două straturi: pericarp și testa. În spațiul gol între pericarp și coajă înaintează colțul în timpul germinării. Testa este un înveliș semipermeabil, lasă să treacă apa dar nu și sărurile dizolvate în apă.

- Endospermul. Este corpul făinos care conține compușii valoroși ai bobului. El este format din granule de amidon înconjurate de membrane de hemiceluloze iar între aceste granule se găsește o rețea de substanțe azotoase.

- Stratul aleuronic. Este format din celule bogate în proteine și grăsimi, este alcătuit din trei rânduri de celule cu pereții groși și se găsește între înveliș și endosperm.

- Embrionul reprezintă sediul energiei vitale a bobului și este format dintr-un strat de celule aranjate paralel alături de care se găsește un țesut special, care absoarbe substanțele nutritive pentru embrion.

1. Banu C., Manualul inginerului de industrie alimentară, Vol. II, Editura Tehnică, București, 2002

2. Nichita M.L., Leuștean I., Gheorghiu M., Marinescu G., Coordonator, Efectuarea analizelor specifice în industria fermentativă, Editura Oscar Print, București, 2007

3. Iuliu Barariu, Cornel Fântână, 1994, Materii prime și auxiliare folosite în industria alimentară, Editura Didactică și Pedagogică, R.A București

4. Dumitru Dima, Hristache Felea, 1997, Îndrumător pentru determinarea calității mărfurilor, Editura Didactică și Pedagogică București

5. İndustria alimentară-produse finite, materii prime și auxiliare (STAS), Editura tehnică