Târgu Jiu

Argument

Târgu Jiu, municipiu, resedinta a judetului Gorj, asezat pe Jiu la 18 km distanta de la iesirea Jiului din defileu la poalele masivului Paring.

Intens legat de varietatea conditiilor naturale (zona montana ocupa 29% din suprafata judetului, cu nenumarate urme ale glaciatiei cuaternare si spectaculoase forme de relief carstic), de vestigiile arheologice si de numeroasele obiective arhitectonice si de arta, turismul este destul de dezvoltat.

Pot fi admirate astfel: defileul Jiului, cheile Oltetului, lacurile glaciare, pesterile Closani, Muierilor si Polovragi si vizitate: castrul roman de la Bumbesti, asezarile daco-romane de la Suseni, Barsesti si Borosteni, manastirile Tismana si Polovragi, schitul Lainici, culele de la Curtisoara, Pogogeni sau Groserea, cat si operele monumentale ale lui Constantin Brancusi de la Târgu-Jiu.

O atractie deosebita o prezinta statiunea balneoclimaterica Sacelu si numeroasele rezervatii naturale de castan comestibil si alun turcesc, padurea de liliac sau izbucul de la Isvarna. La toate acestea se adauga o diversa si bogata flora si fauna; in partea de vest a judetului se remarca o patrundere abundenta a unor elemente mediteraneene: vipera cu corn, broasca testoasa de uscat si scorpionul.

De Târgu-Jiu se leaga nume ilustre ale civilizatiei si culturii nationale, ale istoriei neamului. Este indeajuns sa amintim de marele sculptor Constantin Brancusi care purtat de Pasarea maiastra a talentului, a inscris numele sau în cartea de aur a artei universale ori de Tudor Vladimirescu si Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu, ramasi în istoria neamului. Tot în aceasta parte de tara a creat cel ce s-a socotit intotdeauna gorjean, ilustrul Tudor Arghezi.

Capitolul I

1.1.Potentialul turistic al orasului Târgu Jiu

Gorjul este un tinut cu vechi urme de locuire; uneltele si obiectele din silex descoperite in Pestera Muierilor de langa Baia de Fier dateaza din perioada Paleoliticului mijlociu, iar din perioada stapanirii romane au fost identificate urmele castrelor de la Bumbesti-Jiu (unde isi avea sediul Cohorta a 4-a, Cypria).

S-au descoperit si vestigii ale unor asezari daco-romane in apropierea drumului strategic ce lega municipiul Drobeta (Turnu-Severin), pe Dunare, cu municipiul Apulum (Alba-Iulia). Izvoarele cu ape minerale de la Sacelu erau folosite ca ape tamaduitoare de catre romani, aici descoperindu-se monumente dedicate zeului Esculap si zeitei Hygeia, considerati zeii tamaduirii.

Istoricii au ajuns la concluzia ca in sec.14, pe aceste locuri se intindea Tara Litua (mentionata documentar prima oara in 1247), condusa de voievodul Litovoi. Manastirea Tismana, ridicata in anii 1375-1378 cu sprijinul domnitorului Vladislav I (Vlaicu) a jucat un rol important de-a lungul veacurilor, ca principal lacas de cult, ca scoala, spital si cetate. Tinutul a fost mentionat documentar prima data la 3 oct. 1385 ca judet (Jales) intr-un act emis de Dan I. Denumirea de Gorj, cu care apare acest tinut in sec.15, se pare ca deriva din slavona (Gornai-Jiu = Jiul de Sus sau de Munte).

Târgul-Jiu s-a dezvoltat pe vatra unei asezari geto-dacice. Asezarea este mentionata prima oara intr-un act emis la 20 martie 1406 de catre Mircea cel Batrin. Târg cunoscut de desfacere a marfurilor in Tara Romaneasca, orasul a fost in stapanirea Imperiului Habsburgic intre 1718 si 1739. Redevenit pamant al Tarii Romanesti, orasul cunoaste o oarecare dezvoltare in special dupa cucerirea independentei (1877). Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare economico-sociala si urbanistica dupa 1968, cand a fost declarat municipiu si a inceput o puternica industrializare, in special extractiva (carbune, titei, gaze naturale).

Harta judetului Gorj

1.1.1.Cadrul fizico-geografic

Târgu Jiu este situat într-o depresiune intracolinara din Subcarpatii Getici, de o parte si de alta a râului Jiu, de la care îi provine numele. În partea sa de nord se profileaza masivele muntoase Vâlcan si Parâng din Carpatii Meridionali. Mai putin de 20 de kilometri îl despart de poalele muntilor. Prin partea de sud a orasului trece paralela de 45 latitudine nordica si nu prea departe, spre vest, meridianul de 23 longitudine estica.

Aflându-se la nord de confluenta Amaradiei Pietroase cu Jiul, este mai alungit pe directia nord –sud (aproximativ 10 km) decât pe directia est – vest (6 km). Are o forma tentaculara în lungul drumurilor de legatura cu localitatile vecine. În partea de nord-vest se afla Dealul Târgului cu altitudinea maxima de 326m. Este un bun loc pentru a vedea panorama orasului. Prin vestul orasului trece râul Susita, un alt afluent al Jiului, iar pe dreapta acesteia se afla Dealul Bârsesti.

1. Bran, I.; Rosu, A. G. „Economia turismului si mediului înconjurator”, Ed. Economica, Bucuresti, 1996

2. Minciu, M.; Stanciulescu, G. „Economia serviciilor”, Ed. Uranus, Bucuresti, 1997

3. Minciu, R.; Ispas, A. „Economia turismului”, Universitatea Transilvania, Brasov, 1994

4. Pascariu, G.C. ”Turism international”, Ed. Fundatiei „Gh. Zane”, Iasi, 1996

5. Postelnicu, G. „Introducere în teoria si practica turismului”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997

6. Postelnicu, G., „Economia turismului”, Univ. „Dimitrie Cantemir", Cluj-Napoca, 1999.

7. Stanciulescu, G. „Managementul turismului durabil în centrele urbane”, Ed. Economica, Bucuresti, 2004

*** www.brancusi.ro

***www.infotravel.ro