Obiective de interes turistic din Transilvania

Numele tarii, Romania, ne reaminteste faptul ca civilizatia Romei antice a avut o influenta decisiva asupra evolutiei sale si ca multe monumente dateaza din perioada respectiva. Puteti admira, de asemenea, fortarete medievale, manastiri construite in stil bizantin, cu picturi murale exterioare, si case taranesti decorate in functie de specificul fiecarei regiuni, iar castelul lui Dracula este doar unul dintre numeroasele castele si palate impresionante care pot fi vizitate. In Transilvania puteti asista la festivaluri populare care reprezinta o manifestare autentica a obiceiurilor locale, si nu doar un spectacol special destinat vizitatorilor. Sculpturile in lemn sau obiectele de ceramica pe care le cumpara si sunt facute pentru a fi folosite cu placere, ele nu reprezinta simple suveniruri lipsite de valoare. Unul dintre aspectele extraordinare care caracterizeaza aceasta tara este patrimoniul ei folcloric. Timp de zeci de ani, el a fost foarte putin cunoscut in afara hotarelor tarii. Dar patrimoniul Romaniei nu este doar unul folcloric! Bucurestiul era numit in perioada interbelica "Micul Paris" si pe buna dreptate! Astazi, salile de opera si de concerte, unde au loc spectacole de o excelenta calitate, expozitiile permanente de arta, cum ar fi cea a sculptorului Constantin Brancusi, muzeele si galeriile interesante sunt toate caracteristice noii si sofisticatei sensibilitati artistice a romanilor.Mai mult decat atat, puteti vizita toate aceste locuri profitand de confortul oferit de tot mai multe hoteluri si restaurante, de reteaua interna de transport aerian, pe calea ferata sau cu autobuzul, toate la preturi surprinzator de scazute. Specialitatile culinare locale si vinurile de regiune sunt o adevarata revelatie. Sa nu uitam ca spectacolele de opera sunt de calitate si accesibile tuturor. Pentru calatorul interesat de vestigiile medievale bine conservate, Transilvania este, fara indoiala, o prima destinatie cultural-turistica. In acest context, asezamintele sasesti, taranii si negutatorii care au locuit in Transilvania intre sec. XII-XX, au lasat in urma semne inconfundabile. Ei au pus bazele principalelor sapte cetati medievale: Brasov, Sibiu, Sighisoara, Cluj-Napoca, Bistrita, Sebes si Medias. Zidurile exterioare, turnurile, bastioanele, podurile, scarile, stradutele inguste, piatetele, cladirile publice si civile, bisericile, erau ridicate in scopul protejarii locuitorilor cetatii, contra deselor asedii ale tatarilor si turcilor din Evul Mediu. Ca o modalitate efectiva de aparare, pe care o regasim si in cadrul satelor, in localitatile sasesti se utiliza fortificarea bisericilor, formula arhitecturala care acum este considerata ca fiind unica in Europa. Desi sasii au utilizat tehnici similare in cetatile medievale de pe intregul continent, aproximativ 200 de biserici taranesti fortificate in stil specific sasesc, au rezistat timpului si pot fi vizitate in Transilvania, fiind total diferite de celelalte. Aceasta bogata diversitate se datoreaza locului in care au trait dar si talentului si priceperii lor de maestri constructori, potentialului economic, necesitatii de aparare, precum si bunului gust. Mai mult, vizitatorii vor fi incintati sa descopere ca multe dintre acese biserici mai ofera slujbe religioase satenilor. Aici puteti descoperi mult mai multe locuri interesante: statiuni pentru sporturi de iarna si de tratament, carari pentru excursiile in munti si Parcul National Retezat, orasele medievale fascinante, muzee de arta si hoteluri de calitate.

Autori : Dinca, Cristian

Matei, Rodica

Petrescu, Stefania

Manual pentru calificarea technician in turism:

clasa a XI-a, Filiera tehnilogica, profil servicii ruta directa

Bucuresti : Editura Didactica si Pedagogica, 2007

ISBN (13) 978-973-30-1925-1

Autori : Toma, Eduard

Sovar, Dan Ioan

Ghidul turistic al Romaniei

Bucuresti : Publirom Advertisinh, 2001

ISBN 973-85358-3-2

Autori : Pintilie, Dorin

Pintilie, Mariana]

Repertoriu arheologic aljudetului Cluj - Castele si cetati din Transilvania

Cluj-Napoca : Editura Eurodidact, 2001