Azi, stiinta si tehnologia electronicii face ca, computerele sa functioneze. Aceste aparate executa calcule complexe in fractiuni de secunda si care ceva timp in urma presupuneau ore intregi de lucru cu cifrele. Pasul de la magnetism la electricitate si electronica a fost urias.
Cu ce se ocupa Electronica ? Dezvoltarea unei categorii speciale de circuite care indeplinesc diferite "functiuni electronice": redresare, amplificarea unor semnale electrice, generarea de oscilatii armonice, stabilizarea tensiunii sau curentului, conversia tensiune/tensiune sau tensiune/curent, modulare de semnale, demodulare, prelucrare de semnale in forma de impulsuri, interfatare intre circuitele de prelucrare a semnalelor continue si circuitele de impulsuri, circuite electronice de putere, convertoare statice, etc., etc.
Ce sunt circuitele electronice ? Sunt circuite electrice care contin cel putin un dispozitiv electronic.
Ce este dispozitivul electronic ? Este acea componenta speciala a unui circuit electric a carui comportare se bazeaza pe controlul miscarii purtatorilor de sarcina in corpul solid, in gaze, in vid sau in lichide. In prezent majoritatea absoluta a dispozitivelor electronice se bazeaza pe controlul miscarii purtatorilor de sarcina in corpul solid, in speta in materialele semiconductoare. De aceea de multe ori, in mod impropriu vorbim de dispozitive electronice gandindu-ne la dispozitive semiconductoare.
Concluzie: Pentru a ne insusi electronica trebuie parcurse cateva etape obligatorii: Studiul dispozitivelor si al circuitelor fundamentale si apoi al circuitelor electronice, pentru semnale continue, de impulsuri, de interfata si de putere.
Cum a evoluat studiul electronicii in pregatirea electrotehnicianului ?
Intrebarea este foarte importanta deoarece lamureste din start faptul ca reforma impune o directionare foarte serioasa a activitatii catre studiul individual, fara de care viitorul electrotehnician nu poate sa acumuleze volumul minim de cunostinte in domeniul stiintelor electronicii.
De ce un volum mare de informatii ?
Pentru ca in aceasta meserie solutiile "electrice pure" sunt de domeniul trecutului. In prezent problemele electrotehnicii se pot rezolva favorabil numai prin apelul la mijloacele electronicii si tehnicii de calcul.
Suntem nevoiti sa asimilam un volum de cunostinte care creste permanent pentru ca stiintele tehnice evolueaza.
CAPITOLUL I
ELEMENTELE SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATE.
TRADUCTOARELE
1.1. STRUCTURA GENERALA A UNUI TRADUCTOR
Pentru masurarea marimilor fizice care intervin intr-un proces tehnologic este necesara, de cele mai multe ori, convertirea (,,traducerea") acestora in marimi de alta natura fizica, convenabile pentru celelalte elemente din cuprinsul SRA. De exemplu, o temperatura sau o presiune sunt convertite in marimi de natura electrica - tensiune, curent electric - proportionale cu marimile initiale, care pot fi utilizate si prelucrate de celelalte elemente de automatizare ale SRA (comparatoare, regulatoare automate etc.).
Se numeste traductor acel element al SRA care realizeaza convertirea unei marimi fizice - de obicei neelectrica - in marimi de alta natura fizica - de obicei electrica - proportionala cu prima sau dependenta de aceasta, intr-un fel prestabilit, in scopul utilizarii intr-un sistem de automatizare.
Exista o larga varietate de traductoare, structura lor fiind mult diferita de la un tip de traductor la altul. Se poate stabili insa o structura generala a unui traductor, ca in figura 6.
Marimea de la intrarea traductorului i (reprezentand valori de temperatura, presiune, forta, turatie, nivel etc.) este convertita (,,tradusa") de catre elementul sensibil ES intr-o marime intermediara l (de exemplu o deplasare liniara, o rotatie, etc.) care se aplica adaptorului AD (convertorul de iesire).
Acesta transforma marimea l in marimea de iesire y, de obicei de natura electrica (tensiune, curent, rezistenta, inductanta etc.), ce poate fi observata sau prelucrata mai usor in circuitul de reglare. Convertorul (adaptorul) de iesire are totodata rolul de a realiza si o adaptare cu celelalte elemente din cadrul SRA.
In cazul particular
1. NASTASE BICHII - Masini, aparate, actionari si automatizari, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1993
2. N.V. BOTAN - Actionari si automatizari, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1985
3. AL. FRANSUA - Masini si sisteme de actionari electrice, Editura Tehnica Bucuresti 1978
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
