Oferta de servicii a firmei Dermoesthetique

Pentru această lucrare, am decis să aleg tema “Oferta de servicii a firmei”, deoarece mă pasionează să descopăr tot ceea ce apare nou pe piață, în privința serviciilor.

Serviciile au jucat mereu un rol important în economia unei țări și pot ajuta atât la dezvoltarea ei, cât și la sporirea locurilor de muncă. Dacă oferta de servicii dintr-o țară este în continuă creștere, datorită cererilor din partea clienților, atunci investitorii vor acționa în acest scop și vor aduce pe piață o gamă largă de servicii care să satisfacă nevoile fiecărui client. Este un barometru a nivelului de trai.

Lucrarea mea este structurată pe următoarele trei capitole:

În primul capitol, “Structura ofertei de mărfuri”, am descris ceea ce reprezintă conținutul ofertei (am concluzionat că principalul rol de realizare a unui echilibru între cerere și ofertă, îl are prețul), caracteristicile ofertei ( acestea prezintă fundamentarea politicilor de marketing privitoare la producție, distribuție, prețuri, promovare), cât și structura ofertei.

În cel de-al doilea capitol, “Înnoirea produselor și diversificarea ofertei de mărfuri”, am vorbit despre evoluția ofertei de mărfuri, multiplicarea și înnoirea continuă a sortimentului de produse în cadrul pieței, diversificarea ofertei și explozia produselor noi.

În ultimul capitol, am realizat un studiu de caz al firmei Dermoesthetique, firmă ce se ocupă cu diferite tratamente corporale și faciale, ce ajută la îmbunătățirea si intreținerea sănătății pielei și, în general, al aspectului fizic.

Fiind pasionată de această latură, aceea fiind a saloanelor ce prestează servicii de înfrumusețare, relaxare, estetică facială și corporală, mi s-a părut oportun și ușor să realizez acest studiu de caz, în care am descris firma și serviciile prestate.

În încheierea acestui argument, țin să mulțumesc profesorului meu coordonator, Grădinariu Maria, cât și salonului Dermoesthetique pentru colaborare, ce a constat în oferirea celor mai importante informații (date fiscale și financiare).

Capitolul I. STRUCTURA OFERTEI DE MĂRFURI

1.1 . Conținutul ofertei

Oferta de mărfuri este formată din cantitățile anumitor bunuri pe care agenții economici (producători sau comercianți) sunt dispuși să le vândă la un moment dat pentru diverse niveluri de prețuri.

Pentru apecierea mărimii ofertei se au în vedere toate momentele în care se poate afla oferta anumitor bunuri, și anume:

- stocurile existente la producători;

- stocurile care se găsesc în mijloacele de transport în vederea deplasării lor spațiale în funcție de cerere;

- stocurile care se află în comerțul cu amănuntul și la comerțul cu ridicata;

- cantitățile de bunuri ce urmează a fi produse în perioada luată în considerare.

De remarcat este faptul că mărimea ofertei nu corespunde cu mărimea producției interne. Explicația constă în faptul că producția internă dintr-o anumită perioadă nu apare intregral sub forma ofertei, o parte din producția respectivă poate fi destinată consumului intermediar, creării rezervelor, exportului ș.a.m.d.

Oferta este în relație complexă, de influentare reciprocă, cu cererea: orientarea ofertei se realizează în funcție de cerere, iar oferta, prin produsele prezentate, contribuie la formarea cererii.

Pentru a satisface anumite nevoi sociale manifestate pe piață sub formă de cerere, oferta trebuie să se găsească în anumite cantități. Acestea pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de alegerile făcute de către producători pe baza evaluării șanselor de a obține prețul așteptat pentru vânzarea produselor.

Un cost mai ridicat pentru obținerea unui produs reduce cantitatea oferită din acel produs și invers, un cost mai scăzut determină creșterea cantității oferite. Întrucât resursele utilizate pentru obținerea unui produs au nenumărate “șanse de întrebuințare”, producătorii vor opta întotdeauna pentru cea mai bună șansă, caracterizată de costul cel mai redus pentru obținerea unui produs, de existența pe piață a unei cereri și de posibilitatea de a obține un preț care să-i asigure profitul așteptat. Când oferta este mai mare decât cererea prețului are tendința de scădere, ceea ce determină producătorii să-și organizeze producția la nivelul cererii sau să-și orienteze resursele către altceva. Creșterea prețului determinată de o ofertă mai mică decât cererea, orientează producătorii către sporirea ofertei.

Rezultă că rolul principal în tendința permanentă de realizare a unui echilibru dinamic între ofertă și cerere îl are prețul.

1.2. Caracteristicile ofertei

Cunoașterea amănunțită a caracteristicilor ofertei, în general, prezintă importanța pentru fundamentarea politicilor de marketing privitoare la producție, distribuție, prețuri, etc. Principalele caracteristici sunt:

a) Oferta este un proces economic complex în cadrul căruia sunt antrenate imensele resurse materiale și financiare pentru obținerea bunurilor și ajungerea lor la locul potrivit, la timpul potrivit și la prețul potrivit categoriilor de consumatori. Circulația mărfurilor de la producător la consumatorul final presupune organizarea unor activități de expediere, transport, manipulare, păstrare, depozitare, vânzare care să asigure minimizarea cheltuielilor și obținerea profitului așteptat;

b) Oferta se găsește în relație de cauzalitate reciprocă cu cererea, deci trebuie studiate împreună întrucât oferta se adaptează cererii, dar și oferta contribuie la formarea cererii;

c) Formarea ofertei este un rezultat al hotărârii producătorilor care, pe baza cunoașterii cerințelor pieței, stabilesc bunurile ce urmează a se produce, cantitățile, segmentele de piață, etc. De aici decurge necesitatea studierii permanente a evoluției pieței;

d) Oferta se adresează unui număr mare de consumatori care manifestă o varietate de gusturi și preferințe în continuă schimbare. Satisfacerea acestora se realizează printr-o structură corespunzătoare a ofertei care trebuie să aibă în vedere clasele de calitate ale produselor și diversificarea sortimentală;

e) Ca urmare a confruntării permanente cu ansamblul condițiilor de piață, oferta are un caracter dinamic. Caracterizarea dinamică are în vedere mai multe aspect între care: modificarea cantității, îmbunătățirea calității produselor, înnoirea produselor, diversificarea sortimentală, etc;

f) Condiționează pentru unele produse consumul populației atât cantitativ, cât și calitativ. Fenomenul are loc în condițiile în care oferta este mai mică decât cererea.

Oferta bunurilor pentru consumul intermediar are următoarele caracteristici:

- se adresează unui număr limitat de cumpărători utilizatori, specializați în diferite activități;

- influențează activitatea utilizatorilor (realizarea programelor de producție sau comercializarea, calitatea produselor, ritmicitatea, costurile, etc.);

- caracteristicile tehnice, funcționale, estetice ale produselor sunt precis definite întrucât cumpărarea se face ținându-se seama de specificul proceselor la care vor participa bunurile respective.

1.3. Structura ofertei

Realizarea unui echilibru dinamic între ofertă și cerere presupune existența unei concordanțe între elementele componente ale celor doi indicatori. Pentru evidențierea structurii ofertei se folosește clasificarea bunurilor după diferite criterii. În majoritatea cazurilor, cercetarea începe cu grupele mari și șe continuă cu subdiviziuni până la produs.

- După criteriile merceologice care au în vedere natura fizică, chimică și destinația, produsele se grupează în: alimentare, textile-încălțăminte, metalo-chimice, etc.

- După criteriul frecvenței cererii, se deosebesc mărfuri de cerere curentă (produse alimentare) , mărfuri de cerere periodică (produse de imbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de uz casnic), mărfuri de cerere rară (articole de arta, artizanat).

- După natura nevoilor pe care le satisfac, bunurile se grupează în mărfuri care satisfac nevoile primare și mărfuri care satisfac nevoile secundare.

Alegerea criteriilor de grupare se face în funcție de obiectivele urmărite.

Frecvent se folosește gruparea produselor după criterii merceologice, pe baza cărora se determină proporțiile de participare a fiecărei grupe de produse sau a fiecărui produs în oferta, totală în oricare dintre formele în care acesta se poate afla (stocuri, în curs de fabricare, vânzări, etc.)

Descompunerea ofertei existente în stoc în elementele componente (pe grupe de produse, pe produse) evidențiază gradul în care structura stocului este în concordanță cu structura cererii din aria pieței respective. Informațiile sunt utilizate pentru organizarea și lansarea producției sau în activitatea comercială pentru organizarea contractării mărfurilor cu furnizorii.

Determinarea proporțiilor în care se găsesc componentele care alcătuiesc la un moment dat oferta în stoc, este exemplificată cu ajutorul datelor din următorul tabel:

1. Prof. univ. dr. Pop Nicolae Al., Marketing, Editura didactică și pedagogică, București, 2001.

2. Prof. univ. dr. Patriche Dumitru, Tratat de economia comerțului, București, 1998.

3. Prof. dr. Ouatu Corneliu, Organizarea activității unităților de alimentație publică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995.

4. Munteanu V.A., Marketing - concepte, metode, studii de caz volumul I, Editura Fundației Chemarea, Iași, 1996.

5. Florescu Constantin, Conducerea științifică în comerț, Editura Științifică, București, 1970.

6. Balaure, Virgil (coordonator), Marketing, Editura Uranus, București, 2000.

7. https://dermoesthetique.ro.

8. https://www.paginiaurii.ro/companii/IAȘI.

9. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/cai-de-diversificare-a-ofertei-companiei-sc-pepsi-srl-marketing-293164.html.