Impozitul pe salarii

ARGUMENT

Contextul politico-economic are o influență semnificativă asupra dezvoltării unei țări, iar viziunile factorilor de decizie, împreună cu politicile economice implementate, sunt elemente cheie în bunăstarea economică a unei țări. Un aspect decisiv al politicii economice îl constituie cadrul fiscal, iar atunci când acesta nu este cel puțin stabil, întreaga economie suferă. În ultima perioadă, în România, au existat diverse modificări fiscale.

Prezenta lucrare analizează probabil cea mai controversată modificare fiscală, și anume, transferul contribuțiilor de asigurări sociale de la sarcina angajatorului la angajat, împreună cu reducerea ratei acestora și reducerea ratei impozitului pe venit. Punerea în aplicare a acestor măsuri ar trebui examinată din punct de vedere al impactului economic. Se poate observa că aceste schimbări au impact asupra a trei categorii de părți interesate: angajați, angajatori și bugetul de stat. Mai mult, aceste modificări trebuie corelate cu alte măsuri care nu au legătură directă cu cadrul fiscal. În același timp, văzând o imagine de ansamblu, se poate analiza dacă aceste modificări ar putea reprezenta de fapt un punct de plecare pentru trecerea de la impozitarea proporțională la impozitarea progresivă. Prin mai multe evaluări de impact, această lucrare își propune să analizeze atât din perspectivă micro, cât și macroeconomică aceste schimbări fiscale și să ofere o imagine de ansamblu clară asupra problemelor economice apărute.

Astfel de analize vor demonstra instabilitatea economică creată prin aceste măsuri.

Cuvinte cheie: impozitare, angajați, angajatori, impozit pe venit, contribuții sociale, sarcină fiscală

Clasificare JEL: H30, H20, K34

INTRODUCERE

Începând cu anii 1990, România a suferit diferite „experimente” în termeni fiscali (și nu numai). Fiind o eră post-comunistă, țara avea nevoie de timp pentru a se adapta condițiilor și implicațiilor unei economii de piață (capitaliste) și, în plus, avea nevoie de timp pentru a se adapta la democrație. Mai mult, după aderarea la Uniunea Europeană („UE”) în 2007, o altă serie de schimbări au avut loc în România datorită necesității de a se adapta la legislația UE.

Inevitabil, schimbările s-au concentrat și pe domeniul fiscal, legislația fiscală locală aliniată la cerințele UE, atât în ceea ce privește impozitarea directă, cât și cea indirectă. După acest val de schimbări, se părea că politica fiscală a României a atins un anumit punct de stabilitate. Cu toate acestea, în ultimul timp, cu multe schimbări în guvernarea statului, au existat o serie de modificări majore ale impozitelor datorate diferitelor viziuni și concepte ale factorilor de decizie în ceea ce privește politica fiscală.

Având în vedere multitudinea de schimbări, mediul economic din România se confruntă în aceste vremuri cu un nivel critic de incertitudine. Lipsa de coerență și nerespectarea principiilor fiscale duc inevitabil la o guvernare defectuoasă. Toate modificările legislative trebuie să fie urmate de analize solide ale impactului economic. Cea mai importantă schimbare implementată este schimbarea contribuțiilor de asigurări sociale din sarcina angajatorului la angajat, măsură care nu a fost urmată de o evaluare a impactului.

Astfel de analize ar trebui să se concentreze asupra impactului asupra angajaților, angajatorilor, dar și privind finanțele publice. În același timp, aceste măsuri pot avea, de asemenea, un efect asupra evaziunii fiscale, sau chiar mai rău, asupra evaziunii fiscale. Înainte de analiza efectivă a acestor măsuri, ar trebui să analizăm unele aspecte ale finanțelor publice și ale politicii fiscale.

1. Catarino, J. S., Soares, R. M., 2017. Inegalități privind efortul fiscal al impozitului pe venitul personal. Sequência (Florianópolis), 76.

2. Cioponea, M. C., 2007, Finanțe Publice și Teorie Fiscală, Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti.

3. Dronca, A., Arjocu A., 2015, Impactul politicilor fiscale și bugetare asupra ratei șomajului în statele membre ale UE [online]. 01.Volumul% 202 / 32_Dronca,% 20Arjocu.pdf, [accesat la 30 ianuarie 2018].

4. Comisia Europeană, 2017. Raportul Comisiei către Consiliu: Raportul Comisiei către Consiliu în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul CE 1466/97 privind misiunea de supraveghere îmbunătățită în România [online], Bruxelles,

5. Fehr, H., 2016. CGE modelează reformele securității sociale. Journal of Policy Modeling, 38 (3), pp. 475-494.

6. Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului național minim brut garantat în plată.

7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/2018 privind bugetul de stat pentru 2018.

9. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

10. Legea nr. 3/2018 privind bugetul asigurărilor sociale pentru 2018.

11. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.