Instalatia de epurare fina a gazului de furnal

Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

1.Argument
2.Cuprins propriu-zis:
2.1. Scop
2.2. Obiective
2.3. Destinatie si domeniu de activitate
2.4. Descriere si functionare instalatiei de epurare fina.
2.4.1.Descrierea instalatiei de epurare.
2.4.2. Caracteristicile principale ale instalatiei de epurare.
2.4.3. Functionarea instalatiei de epurare.
2.5. Avarii posibile pe instalatiei de epurare fina.
2.6. Explotarea instalatiei de epurare fina.
2.7. Lucrari de intretinere si reparatie a subarului de gaz curat O 1800.
2.7.1. Descriere,subar gaz curat O 1800
2.7.2. Reglaje si probe.
2.7.3. Documente necesare pentru interventia echipelor de reparatie.
2.7.4. Fisa tehnologica.
3.Identificarea cerintelor pentru implementarea unui sistem de asigurare a calitatii.
4.Masuri de sanatatea si securitatea muncii,situatii de urgenta si protectia mediului.
5.Bibliografie.
6.Anexe(desene,schite,fotografii)

Extras din atestat:

Repararea si intretinerea masinilor, utilajelor si instalatiilor necesita personal muncitor cu inalta calificare si cheltuieli importante.

Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirii premature din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:

- micsoreaza opririle neproductive

- maresc perioada dintre reparatii

- reduc cheltuielile pentru efectuarea acestora

- elibereaza in acelasi timp, pentru alte lucrari un numar mare de muncitori calificati.

Multe piese importante ale masinilor, utiljelor si instalatiilor au suprafete active insuficient protejate, fiind supuse in acest fel unei uzari abrazive intense Distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor care se produce atat in procesul de frecare cat si in cazul lipsei unei miscari relative precum si din cauza oboselii straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din ale cauze. Cele mai caracteristice aspecte ale interactiunii dintre doua suprafete in contact sunt:

- distragerea suprafetelor ca urmare a strivirii intalnite la Imbinarile cu pana, cu caneluri, cu filet, pentru stifturi cilindrice si reazame

- Distrugerea suprafetelor datorita uzarii si strivirii, situatii in care functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare eu alunecare, bucse, rularii fara alunecare

- exfolierea particulelor de metal si strivirea straturilor superficiale in cazul unei duritati insuficiente a materialului si al unor presiuni mari de lucru: cuplaje, rulmenti

- distrugerea materialului suprafetei datorita uzarii si oboselii stratului superficial, iar in unele cazuri si din cauza strivirii - situatie caracteristica angrenajelor discurile cuplajelor

Organele masinilor, utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz datorita cauzelor aratate mai sus, cat si unor defecte constructive sau reparatii defectuase.

Asemenea defecte sunt:

- alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor

- alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor locurile de contact ale pieselor

- utilizarea une metode nerationale de imbinare a pieselor

- datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare

- alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafetele in frecare

- rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor

- montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau insralatiei

Prevenirea ruperii diverselor piese depinde in mare masura de starea sistemelor de siguranta, de blocare a limitatoarelor de cursa. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilot,utilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelot de reparare, marirea rezistentei la uzare a pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor si a mecanismelor.

Durata periodica dintre reparatii,in conditii normale de exploatare a masinilor, utilajelor si instalatiilor depinde de durata de serviciu a pieselor principale ale acestora. Durata de serviciu a pieselor este determinata de marimea uzurii limita, care serveste drept criteriu pentru declasarea pieselor. Obtinerea unei productii de o buna calitate este conditia obigatorie pentru

stabilirea marimii uzurii limita a organelor componente ale masinilor utilajelor si instalatiilor. Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe sisteme,principalele fiind urmatoarele:

- sistemul de reparatii executate dupa necesitate

- sistemul de reparatsi pe baza de constata

- sistemul de reparatii cu planificare rigida

- sistemul preventiv de reparatii periodice planificate

Lucrarile de reparatii reprezinta ansamblul de masuri luate pentru reconditionarea sau inlocuirea pieselor componente uzate ale masinilor, utilajelor si instalatiilor in vederea mentinerii caracteristicilor functionale ale acestora.

In functie de complexitatea masinilor si utilajelor, durata de functionare, gradul de uzura, sunt prevazute urmatoarele categorii de interventie: reparatia curenta, reparatia capitala, reparatia accidentala.

Pentru ca utilajul sa functioneze fara intreruperi, sa asigure o productie de buna calitate si o productivitate ridicata se impune ca instructiunile de intretinere zilnica sa fie respectate. Lucrarile de intretinere pot fi efectuate de personalul care deserveste utilajul si de personalul de intretinere care deserveste atelierul. Lucrarile de intretinere zilnica constau in: curatirea, ungerea, supravegherea utilajului, putand fi concretizate in trei grupe in functie de perioada in care se executa:inainte de inceperea lucrului,in timpul si la terminarea lucrului. Aceste lucrari sunt desemnate de personalul care deserveste utilajul.

Principalele lucrari efectuate de personalul de intretinere se concretizeaza in:

- lucrari de intretinere curenta conform prescriptiilor specifice fiecarui utilaj

- revizii tehnice periodice efectuate ca un dublu scop, de a inlatura diferite defectiuni care au aparut in exploatare si de a stabili starea tehnica a utilajului, respectiv necesarul de piese de schimb pentru urmatoarea.

- reparatie planificata

- reparatii accidentale

- reparatii planificate

2.CUPRINS PROPRIU-ZIS

2.1 Scop

Realizarea proiectului are ca acop activitatea scecifica, in functie de tema proiectului a unitatilor de competenta tehnice generale,a unitatilor de competenta tehnice specializate si a celor cheie,absolut necesare pentru demonstrarea ,in situatia de examen de certificare,a dobandirii calificarii de maistru mecanic. Prin executarea proiectului si prin sustinerea orala a proiectului in situatia de examen sunt vizate competentele specifice calificarii,conform standardului de pregatire profesionala

Bibliografie:

- Ion Gheorghe - Mecanic montator intretinere si reparatii in constructii de masini, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1994

- Mircea Romanita - Masini si utilaje industrial , Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1977

- N Huzum - Procese tehnologice, intretinerea si repararea masinilor si utilajelor din industria constructiilor de masini, Ed. Did, si Ped. Bucuresti 1977

- Nastase Bichir - Masini, aparate, actionari si automatizari, Ed. Didactica si Ped.Bucuresti 1995

- A Oprean - Actionari si automatizari hidraulice, sisteme mecano-pneumo-electrohidraulice, Ed. Tehnica Bucuresti 1983

- Sabina Hilohi - Instalatii si echipamente electrice, Ed.Didactica si Pedagogica Bucuresti 1995

- Ion Cioc - Constructii de masini si aparate electrice, Ed.Did si Ped. Bucuresti 1981

- Florin Mares - Aparate electrice - Ed. Pax Aura Mundi 2007

- Ganea N Alegerea - Expkmtarea intretinerea si repararea pompelor, Editura

Tehnica Bucuresti ,1981

- Vintila - tefan - Tennologia Imtalatiilor sanitare si de gaze, Editura Didactica

Constantinescu Ghe. si Pedagogica, Bucuresti, 1992

- Xxxx Norme Tehnice orivind proiectarea, executarea si exploatarea

sistemeior de alimentare cu gaze naturale

- xxxxCodul Tehnic >>. sectorului gazelor naturale - ANRGN

- Radoi M., Huzum N. s.a. Reconditionarea pieselor, Editura Tehnica, Bucuresti. RantzG. BanuE. 1986

- Huzum N. si Rantz G. -Proc se tehnologice, intrefinerea si repararea masinilor si utilajelor ; Editura didactica si pedagogica Bucuresti, 1977.

- Barbulescu C.; Ene C s.a. Cartea Mecanicului Sef di unitatile industriale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1983

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2011
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
59 pagini
Imagini extrase:
58 imagini
Nr cuvinte:
15 208 cuvinte
Nr caractere:
84 676 caractere
Marime:
3.42 MB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Ecologie
Data publicare:
14.11.2017
Structură de fișiere:
  • Instalatia de epurare fina a gazului de furnal.docx
Predat:
la liceu

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
INTRODUCERE Este cunoscut, din vechime, ca cei patru factori care stau la baza oricarei forme de...
I.Caracteristici generale ale minereului de Fier Minereurile de fier constituie material prima...
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu...
Scurt istoric Primele masuri care se cunosc in istorie legate de limitarea gradului de poluare a...
Furnalul a jucat un rol important in productia de fonta datorita eficientei utilizarii caldurii...
Sus!