Deseuri industriale

Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

Argument .pag. 1-2
CAPITOLUL I: Categorii de deseuri,notiuni,definitii
I.1 Generalitati .. ...pag. 2-4
I.2 Gestionarea Deseurilor in Romania ...pag. 4-6
I.3 Cerintele Agendei cu Privire la Gestionarea Deseurilor .pag. 6-9
CAPITOLUL II: Natura si originea deseurilor industriale ...pag. 10-11
II.1 Reziduuri Industriale in Turnatorie ... ...pag. 11
II.2 Deseuri Industriale Rezultate la Forjare . ...pag. 11-12
II.3 Deseuri Industriale in Sectiile de Prelucrari Mecanice .pag. 12-13
II.4 Deseuri Industriale din Sectiile de Constructie a Sasiului si a Caroseriei Autovehicule . ...pag. 13
II.5 Deseuri Industriale Rezultate Intr-o vopsitorie pentru Caroserii Auto pag. 14
II.6 Deseuri Industriale Intr-un Atelier de Tapiterie ...pag. 14-15
II.7 Deseuri din Industria Lemnului . . pag. 15
II.8 Deseuri din Constructii si Demolari . ...pag. 15
II.9 Deseuri din Industria Extractiva .pag. 16
II.10 Deseuri din Industria Metalurgica pag. 16
II.11 Deseuri Nemetalice pag. 17
II.12 Deseuri Radioactive . .pag. 17
CAPITOLUL III: Sisteme integrate de valorificare a deseurilor industriale .pag. 18
III.1 Terminologie. Clasificarea Deseurilor Industriale ..pag. 19-21
III.2 Necesitatea Valorificarii de Deseuri Industriale-Criterii de Evaluare . ..pag. 21-25
III.3 Structuri si Retele de Valorificare a Deseurilor Industriale ...pag. 25-30
CONCLUZII pag. 31
BIBLIOGRAFIE ..pag. 32
ANEXE .pag. 33

Extras din atestat:

"Cei care se avanta in practica inainte de a fi invatat teoria, seamana cu marinarii care merg pe mare intr-un vas fara carma" (Leonardo da Vinci)

Pentru a completa analogia lui Leonardo da Vinci, putem spune ca un management prost al deseurilor este comparabil cu situatia in care barca noastra ia apa si noi incercam haotic sa o golim de apa fara a localiza locul pe unde se umple cu apa.

Principalul obiectiv al managementului deseurilor pare a fi indepartarea acestora. La conferintele despre gestionarea deseurilor pot fi ascultate nenumarate prezentari despre cum sa transformi sau sa utilizezi deseurile in moduri cat mai ingenioase. Unii ar spune ca acesta este mersul firesc al lucrurilor. Pentru inceput este de ajuns sa acceptam ca deseurile exista, vin de undeva si ca cei ce se ocupa de ele se straduiesc sa le tina departe de vederea noastra.

Gestionarea deseurilor este, inainte de toate, o reactie la deseuri. Sa-l luam ca exemplu pe cetateanul simplu. Este de datoria municipalitatii sa asigure existenta unor containere. Cetateanul isi varsa gunoiul acolo si nu va mai fi nici o problema. El se poate plange ca locul este murdar, sau ca recipientele pentru gunoi sunt urate, respingatoare la atingere si ca miros. Abia la sfarsitul week-end-ului, cand containerele sunt prea pline cu saci de plastic si pagini de ziar zboara in jurul gunoaielor, cetateanul poate acuza municipialitatea ca nu-si face treaba. Dupa momentul "crucial" cand isi arunca gunoiul in sac de plastic in container, pe cetatean il cuprinde o stare de amnezie ciudata, si el uita instantaneu ca ar putea avea ceva de a face cu aceste noxe.

In anii '60 si '70 s-a considerat ca muntii de gunoaie reprezinta expresia consumului si a bunastarii. Dar, in ultimii 40 de ani am inceput sa resimtim efectele aerului poluat. "Ne-am cunoscut inamicii si ei suntem noi" spune personajul de desen animat al lui Walt Kelly. Aceasta nu inseamna, totusi, ca noi am putea mentine un standard ridicat de viata fara a crea acesti munti de gunoaie.

Efectele nocive ale deseurilor (poluare, impurificare),dar mai ales cele determinate de depozitele de deseuri necorespunzatoare amenajate sunt determinate de :

-emanatiile de gaze nocive generate de procesul descompunerii deseurilor (gaze de fermentare ) care au ca efect poluarea aerului ;

-scurgerile si infiltratiile din precipitatii si infiltratiile substantelor in dilutie transportate cu acestea si din umiditatea proprie a deseurilor (levigat) care au ca efecte poluarea apelor de suprafata si a solurilor din zonele adiacente , sau ale solurilor de sub amplasamentul si implicit , ale apelor subterane.

Primul obiectiv al Politicii Uniunii Europene in domeniul gestionarii deseurilor il constituie reducerea la minimum a efectelor negative ale generarii si gestionarii deseurilor asupra sanatatii populatiei si asupra mediului. Politica privind deseurile urmareste reducerea consumului de resurse si favorizeaza aplicarea practica a ierarhiei deseurilor", care clasifica diferitele optiuni de gestionare a deseurilor, de la cea mai buna, la cea mai putin buna pentru mediu, astfel: prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie si eliminarea prin incinerare sau depozitare. Conform acestei ierarhii se da prioritate prevenirii deseurilor, urmata de minimizarea cantitatii de deseuri, reutilizarea deseurilor, reciclarea, recuperarea de energie si, in ultimul rand, eliminare prin incinerare sau depozitare.

Cu toate ca ierarhia deseurilor nu trebuie privita ca o regula rigida, scopul deplasarii spre o societate a reciclarii si recuperarii inseamna ca reutilizarea si reciclarea materialelor ar trebui sa fie preferata valorificarii energetice iar aceasta eliminarii prin incinerare sau depozitare.

Mi-am ales aceasta tema, deoarece, in opinia mea, industria este un mare generator de deseuri, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ, deci este important un management corect al deseurilor industiale.

CAPITOLUL I

CATEGORII DE DESEURI, NOTIUNI, DEFINITII

1.1. GENERALITATI

In tara noastra, notiunea de deseu, este definita in anexa nr. 1 A la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin legea nr. 426/2001: ca fiind orice substanta, un material sau obiect aparut in urma unui proces biologic (defecatie, excretie, respiratie, caderea frunzelor etc.) sau tehnologic (fabricarea unor piese, prepararea cimentului, a negrului de fum, spalarea carbunilor etc.),ccare prin el insusi, fara a fi supus unei transformari, nu mai poate fi utilizat ca atare.

Sursele de poluare specifice sunt cele industriale, activitatile menajere,

mijloacele de transport auto, etc . Deseurile, de orice fel, rezultate din multiple activitati umane, constituie o problema de o deosebita actualitate, atat datorita cresterii continue a cantitatii si varietatii acestora, cat si datorita importantei cantitatii de materii prime nefolosite ce pot fi recuperate si reintroduse in circuitul economic.

Dezvoltarea urbanistica si teritoriala a oraselor si cresterea nivelului de trai

antreneaza producerea unei cantitati tot mai mari de deseuri menajere, stradale si

industriale. Efectele daunatoare ale deseurilor constau in:

- raspandirea de infectii prin agenti patogeni;

- inmultirea unor insecte si rozatoare (raspandirea unor maladii);

- poluarea solului, apelor de suprafata si subterane, atmosferei;

- aspectul inestetic al mediului.

Bibliografie:

1. Protectiei Mediului nr.137. Monitorul Oficial al Romaniei, VII, 304, 1995

MAES, M. La maitrise des dechets industriels. P. Johanet & Fils S.A., Paris, 1990

2. TANAK.A, M. Risk management for landfill disposal of solid waste. Solid Waste

3. Management- ISWA year book, James & James, London, 1997/1998 MAYSTRE, L., Y., DUFLON, V. Dechets urbains. Nature et characterisation. Presses

4. Polytechniques et Universitaires Romandes, Laussane, 1994 MOTTEU, H., ROUSSEAU, E. Le remploi des dechets dans l'industrie de la construction.

5. CSTC Magazine, 2, 1992, 21-31 * * * Recuperation des boues de papeterie pour l'industrie de la construction. CSTC

6. Magazine,24, 1979, 15-21 MOTTEU, H. L'industrie de la construction dans le contexte europeen. CSTC Magazine, 2,

7. 1992,15-21 SCHWARZ, E. J. Recicling networks. A building block towards a sustanable development.

8. Solid Waste Management ~ ISWA year book, James & James, London, 1997/1998, 189-191 BAAR, V. Exemplary realization of the new German ecological law on recycling. Solid

9. Waste Management - ISWA year book, James & James, London, 1997/1998, II5-119 SCHWETLICK, W. Reuse alternatives for waste materials. Solid Waste Management -

10. ISWA year book, James & James, London, 1997/1998, 128-130

11. DIRK, G. Pulverised fuel ash solve the sewage sludge problem of the waste water

industry. Waste Management, 16, 1-3, 1996, 51-55.

12. POPESCU, M, BLANCHARD, J. M., CARRE, J. Analyse et trataimentphisicochimique des rejets atmospheriques industriels. Emissions, odeurs et poussiers. Lavoisier TEC&DOC, Paris, 1998

13. NAVARO, A., REVIN, Ph. Dechets et environnment. INSA - Lyon, 1996

Download atestat

Primești atestatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2018
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
35 pagini
Imagini extrase:
35 imagini
Nr cuvinte:
9 421 cuvinte
Nr caractere:
55 030 caractere
Marime:
537.11 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Ecologie
Data publicare:
19.06.2019
Structură de fișiere:
  • Deseuri industriale.docx
Predat:
Liceul Tehnologic “Goga Ionescu” din Titu
Profesorului:
Gabriel Anton

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
1. Definitia deseurilor Termenul deseu este definit in legislatia europeana in articolul 1 al...
1. Deseuri. Generalitati. Figura nr. 1. Tipuri si surse de deseuri 2. Deseuri industriale....
DESEURI INDUSTRIALE CATEGORII DE DESEURI, NOTIUNI, DEFINITII 1.1. GENERALITATI In tara...
Gestionarea deseurilor Gestionarea deseurilor este o problema de interes general pentru Romania...
1. Deseurile industriale si poluarea solului In prezent, si in Romania, gospodarirea si...
Sus!