Inventarierea Patrimoniului

I.1. Definitie

In categoria procedeelor contabile, inventarierea ocupa un loc insemnat, datorita rezultatelor pe care le furnizeaza societatii comerciale.

Inventarierea reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta faptica si starea elementelor patrimoniale de activ si pasiv, sub forma cantitativ-valorica, la o anumita data.

Inventarierea se poate efectua ori de cate ori este nevoie, dar obligatoriu la sfarsitul exercitiului financiar (la data de 31 decembrie), in scopul intocmirii bilantului contabil.

Prin intermediul acesteia se stabileste situatia reala a patrimoniului privind atat bunurile ce apartin societatii comerciale, cat si bunurile ce apartin altor persoane fizice/juridice, aflate temporar in societate.

Constatarea faptica a acestori bunuri se face prin metode diferite, in functie de natura elementelor patrimoniale: numarare, cantarire, masurare, calcule tehnice - pentru bunuri corporale (materiale), sau pe baza de acte justificative si registre pentru cele necorporale (nemateriale).

Deci, momentul obligatoriu de efectuare a inventarierii este 31 decembrie al fiecarui an.

Exista si alte situatii care necesita efectuarea obligatorie a inventarierii, si anume: la infiintarea societatii comerciale, la primirea - predarea de gestiuni, la data fuziunii cu alte societati, sau la incetarea activitatii comerciale prin dizolvare sau faliment.

I.2. Functiile inventarierii

Inventarierea indepliniste in cadrul societatii comerciale trei functii importante:

1. Functia de control al concordantei dintre evidenta scriptica si situatia reala

2. Functia de stabilire a situatiei nete a patrimoniului si a rezultatului economico - financiar

3. Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor