Caracteristicile lucrărilor de îngrijire și recoltare specifice culturii de porumb în ferma didactică

ARGUMENT

Agricultura reprezintă un domeniu de importanță majoră în cadrul economiei naționale, produsele agricole fiind căutate atât pe plan intern cât și pe plan extern. Aceasta impune formarea unei forțe de muncă calificată în acest domeniu.

Tehnologia agricolă a marcat în acest secol progrese remarcabile astfel ca aceasta ramură a devenit unul din principalele forțe ce a contribuit la propășirea societății umane.

În țara noastră, obiectivul principal al privatizării în agricultura trebuie sa fie o producție vegetală și animaliera cât mai mare în condiții de maxima eficiență economică.

Lumea contemporana caracterizată prin complexitate, accelerarea schimbării, dificultăți și tensiuni - caută soluții încercand să-și gestioneze resursele si să găsească resurse noi.

Chiar dacă astăzi se mai practică în unele zone ale tării un tip de agricultură specific secolui trecut, chiar daca situația economico - socială nu se poate îmbunătăți peste noapte, statisticile arată că dinamica pătrunderii tehnologiilor de vârf în toate domeniile socio - economice se accelerează contiunu.

Se impune cunoașterea exactă de creștere și dezvoltare a cerințelor biologice ale porumbului, pentru dirijarea în mod activ, amplu proces de formare a recoltei prin mijloace folosite în tehnologia de cultivare a culturii.

O serie de măsuri tehnologice pot fi utilizate cu randament maxim: aplicarea erbicidelor în vegetație la porumb, aplicarea fazială a îngrășămintelor, combaterea bolilor și dăunătorilor, irigarea la plafoane de umiditate diferite.

Factorii de vegetație, care influențează calitatea și cantitatea producției plantelor sunt apa, aerul, căldura, lumina, hrana. Un rol important în realizarea acestor factori de vegetație îl are solul prin fertilitatea sa. Fertilitatea solului este determinată de însușirile fizice și chimice ale solului, de bogăția în microorganisme și macroorganisme din sol și de relațiile trofice care se stabilesc între acestea și plantele cultivate. Deci, în interacțiunile dintre plantele cultivate și factorii de vegetație se interpun alte componente de mediu, care amplifică sau diminuează efectul factorilor de vegetație, influențând producția plantelor cultivate.

Aceste componente de mediu, prin acțiunea lor cumulată și interacțiunea reciprocă, au rol foarte important pentru plante. În acest fel, ei devin factori limitativi pentru producția plantelor cultivate. Dintre aceștia un rol determinant îl au buruienile, bolile, dăunătorii plantelor cultivate, insuficiența apei sau a hranei.

Toate aceste intervenții pe care le face omul în cultură sau pe terenul care se va cultiva se efectuiază în cadrul lucrărilor de îngrijire. Tot atât de importantă este și lucrarea de recoltare a plantelor precum și depozitarea acestora.

În această lucrare am studiat importanța și lucrările de îngrijire și recoltare specifice culturii de porumb.

IMPORTANȚA CULTURII DE PORUMB

Porumbul este utilizat în alimentația omului, în furajarea animalelor și ca materie primă pentru diferite industrii.

În alimentația omului, porumbul se utilizează sub formă de mălai (făină) din care se prepară mămăliga sau diferite peparate de patiserie, fulgi de porumb, porumb zaharat conservat sub formă de boabe sau știuleți pentru salate și garnituri, porumb fiert sau copt, popcorn (porumb pentru floricele). Din germenii de porumb rezultați în urma măcinării boabelor, prin presare se obține un ulei alimentar de foarte bună calitate, apreciat în alimentația dietetică.

În furajarea animalelor, boabele de porumb constituie furajul concentrat de bază pentru toate speciile de animale. Valoarea nutritivă a porumbului este de 1,17 - 1,30 unități nutritive la 1 kg boabe.

Planta întreagă recoltată și tocată în faza de maturitate în lapte-ceară se utilizează pentru obținerea de siloz, care este utilizat pe scară largă în hrana vacilor de lapte. De asemenea, planta întreagă se poate utiliza ca masă verde.

Tulpinile de porumb (cocenii) rezultate după recoltarea boabelor se pot utiliza ca furaj.

Ciocălăii măcinați pot fi utilizați în hrana rumegătoarelor.

Boabele de porumb se utilizează ca materie primă pentru obținerea de amidon, glucoză, dextrină, izoglucoză (îndulcitor lichid), whisky etc. Boabele de porumb se utilizează pe scară largă pentru obținerea de biocombustibil (etanol), după cum planta întreagă verde se poate utiliza pentru obținerea de biocombustibil (metanol, etanol).

Tulpinile de porumb se pot utiliza în industria celulozei și la fabricarea panourilor aglomerate.

Din ciocălăi se poate obține furfurol sau pot fi folosiți drept combustibil. De asemenea, în gospodăriile tradiționale, tulpinile de porumb se utilizează drept combustibil.

Pănușile se utilizează pentru diferite împletituri tradiționale.

Mătasea porumbului (stigmatele florilor femele) poate fi utilizată în scop medicinal, iar polenul de porumb este colectat cu ușurință de către albinele melifere (plantă poleniferă).

Porumbul prezintă o serie de particularități, care justifică importanța sa deosebită în rândul plantelor de cultură, și anume:

- prezintă o mare plasticitate ecologică, cultivându-se pe terenuri și în condiții climatice foarte diferite;

- fiind o plantă unisexuat-monoică, se obține cu ușurință hibrizi, în prezent la porumb cultivându-se numai hibrizi;

- prezintă o bună rezistență la secetă și arșiță;

- are un număr redus de boli și dăunători;

- se poate cultiva fără probleme deosebite în monocultură mai mulți ani;

- este o plantă prăsitoare care lasă terenul relativ curat de buruieni, fiind o bună premergătoare pentru majoritatea culturilor;

- valorifică foarte bine îngrășămintele organice și minerale, precum și apa de irigație;

- poate fi semănat ca a doua cultură, după plantele cu recoltare timpurie;

- cultura poate fi mecanizată în întregime;

- recoltarea se face fără pericol de scuturare;

- are un coeficient mare de înmulțire (între l50 și 400), realizând producții mari (cu circa 50% mai mari comparativ cu celelalte cereale);

- recolta are posibilitățile foarte variate de valorificare.

1. Axinte M., Gh.V. Roman, I. Borcean, L.S. Muntean, 2006. Fitotehnie. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iași.

2. Bîlteanu Gh., V. Bîrnaure, 1989. Fitotehnie. Editura “Ceres”, București.

3. Bîlteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilică, V. Bîrnaure, I. Borcean, 1991. Fitotehnie. Editura Didactică și Pedagogică, București.

4. Bîlteanu Gh., 1998. Fitotehnie, vol I - Cereale și leguminoase pentru boabe, Ediția a doua. Editura Ceres, București.

5. Mureșan T., Gh. Sipoș, Fl. Paulian, I. Moga, 1973. Cultura porumbului. Editura Ceres, București.

6. Petcu Gh., Elena Petcu, 2008. Ghid tehnologic pentru grâu, porumb, floarea-soarelui. Editura Domino.

7. Roman Gh.V., V. Ion, Lenuța Iuliana Epure, 2006. Fitotehnie - Cereale și leguminoase pentru boabe. Editura Ceres, București.