Bolile vitei de vie

Argument

O problema dificila a viticulturii contemporane, cu tendinta de crestere in viitor,o reprezinta sensibilitatea soiurilor existente, in cultura, la atacul de boli specifice. Prevenirea daunelor, care pot sa ajunga pana la compromiterea totala a recoltei de struguri, impune aplicarea de tratamente costisitoare, care pot reprezenta pana la 30-35% din cheltuielile de productie.

Pesticidele folosite in combaterea bolilor, pe langa efectul lor favorabil, sporesc gradul de agresivitate al acestora si contribuie la poluarea mediului si a recoltei de struguri, atunci cand nu sunt folosite rational.

Cu toate neajunsurile pe care le prezinta pesticidele, pana la obtinerea si promovarea in practica a unor soiuri de vita roditoare, rezistente sau macar tolerante, fara masuri de prevenire si combatere a bolilor,productia de struguri ramane incerta si in modasemanator calitatea acesteia.

Pentru tinerea sub control a bolilor, se va acorda o deosebita atentie efectuarii tratamentelor fitosanitare in plantatiile cu vita de vie, care se aplica periodic, la 10-12 zile, in functie de conditiile climatice si de produsele utilizate.

Pentru a avea eficienta scontata, la fiecare tratament trebuie folosita alta gama de produse sau, in cel mai rau caz, un produs poate fi folosit la cel mult doua tratamente.

Folosirea acelorasi produse pentru efectuarea mai multor tratamente scade eficienta acestora, din cauza dezvoltarii unor suse de rezistenta in populatiile de agenti patogeni.

Deoarece substantele chimice de combatere au efecte poluante asupra mediului inconjurator, masurile de protectie fitosanitara trebuie aplicate in complex (combaterea integrala). Bolile criptogamice sunt bolile care produc cele mai insemnate pagube culturii vitei de vie. In strategia de combatere a acestor boli, metodele cele mai eficiente sunt, din pacate, metodele chimice.

Acest proiect este structurat in 3 capitole si se desfasoara pe 22 de pagini.

In primul capitol am definit notiunile de sanatate si de boala pentru plante si am clasificat bolile in functie de factorii care le determina.

In capitolul 2 am prezentat notiuni generale despre cultura vitei de vie de- a lungul timpului, pe plan mondial.

In ultimul capitol am descris principalele bolile care afecteaza cultura vitei de vie.

CAPITOLUL I

GENERALITATI DESPRE BOLILE PLANTELOR

1.1.Notiuni introductive

Plantele agricole sunt afectate in dezvoltarea lor de la samanta pana la recoltare, precum si in perioada de pastrare, de numerosi factori biotici (microorganisme) si abiotici, care pot influenta sanatatea lor luata individual si a culturii privita din punct de vedere populational.

1.2. Definitia bolii

Pentru a intelege ceea ce inseamna starea de boala, trebuie mai intai definita, notiunea de sanatate.

Prin sanatate se intelege functionarea normala a unui sistem viu, ale carui procese oscileaza in cadrul limitelor normale ale adaptabilitatii organismului si care, in final, duc la realizarea potentialului genetic, si a ciclului biologic, precum si la obtinerea unei recolte optime (Baicu, 1989).

In opozitie cu notiunea de sanatate se afla notiunea de boala, care a fost definita ca ,,o alterare daunatoare a unuia sau a mai multor procese ordonate ale unui sistem viu, cauzata de catre un factor primar . Cand sistemul viu este alterat in afara limitelor sale normale de toleranta facila, este bolnav, iar daca este impins in afara limitelor sale de toleranta absoluta, el ,,moare" (Bateman, 1976).

Trecerea de la starea de sanatate la starea de boala este un proces treptat, care presupune o situatie intermediara care poate fi reversibila, cu revenire spre sanatate, daca factorii care au indus-o dispar sau isi reduc intensitatea actiunii. Starea intermediara are multe elemente comune cu starea de stress si poate fi definita ca o situatie intre sanatate si boala, care se caracterizeaza mai ales prin dereglarea proceselor informationale.

Perturbarea metabolismului si alte fenomene premergatoare aparitiei bolii , ca si boala propriu- zisa se produc sub influenta diferitilor factori, care reprezinta de fapr cauza bolii.

1.3.Clasificarea bolilor

In functie de natura factorilor care produc irnbolnaviri, bolile plantelor se clasifica astfel :

- Boli neparazitare, produse de actiunea nefavorabila a unor factori externi (temperatura,

umiditate, lumina, substante poluante etc.) sau interni, proprii plantei (respiratie, metabolism dereglat in general etc). Din punct de vedere populational al culturii agricole, exista adesea o multitudine de manifestari de acest tip induse de tasare (strat de sol mai dens ce apare la araturi repetate la aceeasi adancime), zone cu exces de apa, exces de saruri, zone cu reziduuri fitotoxice de erbicide etc.

- Boli parazitare, provocate de diferiti patogeni : virusuri, microorganisme, alge, plante

superioare parazite (antofite). Aceste boli se clasifica, in functie de cauza lor, astfel:

viroze -boli produse devirusuri;

micoplasmoze- boli produse de microorganisme asemanatoare micoplasmelor ;

bacterioze - boli produse de bacterii ;

rickettioze- boli produse de ricketsii ;

micoze- boli produse de ciuperci ;

antofitoze- boli produse de plante superioare (antofite) ;

lichenoze- boli produse de licheni;

ficoze- boli produse de alge ;

flageloze - boli produse de flagelate.

1.VITICULTURA - Liviu Dejeu - Editura Ceres, 2010

2.FITOPATOLOGIE AGRICOLA - T.Baicu, T.E.Sesan, Editura Ceres, 1996