Tema și viziunea despre lume - Alexandru Lăpușneanul

- În "Istoria literaturii române", editată de Academia Română, se afirmă că scriitorul Costache Negruzzi "a adus o contribuție esențială la procesul de dezvoltare a limbii și literaturii române din perioada pașoptistă", mai ales prin nuvela "Alexandru Lăpușneanu" care "va rămâne totdeauna un model perfect de stil, de limba frumoasă, de creație dramatică și de o necontestată originalitate". (Vasile Alecsandri).

Nuvela a fost publicată în anul 1840, în primul număr al revistei ieșene Dacia Literară, acțiunea desfășurându-se în timpul celei de-a două domnii a lui Alexandru Lăpușneanu în Moldova, susbtantivul propriu reprezentând totodată și titlulu operei, ce ne duce cu gândul la acțiune, timpul îndelungat dar și conflicetele ce pornesc de la acest nume.

Trădarea și răzbunarea sunt două motive importante ale nuvelei ce evidențiază conflictele boierilor din acea vreme pentru măreție, lupta pentru putere devenind tema principală.,, învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la toți domnii, ai vîndut pre Despot, m-ai vîndut și pre mine, vei vinde și pre Tomșa; spune-mi, n-aș fi nătărău de frunte, cănd m-aș încrede în ține’’

Alexandru Lăpușneanu este o nuvelă istorică romantică având toate caracteristicile acesteia. Trăirile sunt duse la extrem, iubirea istoriei ne duce cu gândul la întoarcerea spre trecut, iar domnitorul are parte de o libertate deplină până în momentul căderii la pat, iubirea perfectă fiind a Ruxandrei față de băiatul ei, otrăvindu-și soțul.

Prezentarea operei, pe scurt, respectând momentele subiectului: Alexandru Lăpușneanu devine domnitor după plecarea lui Tomșa, ce fuge din Moldova. Este urât atât de către popor cât și de boieri. O obligă pe Ruxandra, fiica lui Petru Rareș să se căsătorească cu acest domnitor, fiind blestemată de lume pentru uciderile soțului, ce-i promite mai apoi că îi va cruța.Pentru a nu o pierde pe Ruxandra merge la biserica, dar în momentul în care sărută moaștele, raclă se cutremură, semn că nu era deloc credincios. Cei 47 de boieri sunt invitați la ospăț, Spancioc și Stroici neavând încredere în el. Se dă semn după masă la măcel, Moțoc fiind mâna dreaptă a lui Lăspușnenul, ce-i dădea dreptate pentru cele făcute. Norodul aude cele întâmplate și se adună la poartă, cerând capul lui Moțoc. Chiar dacă se plânge este dat pe mâna mulțimii, făcând o piramidă cu capetele boierilor. Spancioc și Stroici se întorc în țară, domnitorul bolnav cerând să fie călugărit, mai apoi răzbunare pentru asta. Ruxandra, la îndemnul boierilor își otrăvește soțul, pentru a-și apăra băiatul. - Paragrafele 1, 2, 3, 4 si 5, inclusiv prezentarea acțiunii pe momentele subiectului coincid cu eseul nr 1, în care se pune accentul pe caracterizarea lui Alexandru Lăpușneanu vs Moțoc.

Acțiunea este una lineară, complexă, respectându-se momentele subiectului. Se dorește a se evidenția caracterul tiranului domnitor, dar și felul în care personajele ce-l înconjoară se comportă în discuțiile cu acesta. Fiecare își crează o părere diferită, dar respectul pe care i-l acordă, mai mult din frică, este același. Se supun dorințelor sale, iar cei ce se împotrivesc își găsesc sfârșitul, până în momentul în care lipsa puterilor îl face să devină la rândul sau prădat. Se urmărește fiecare comportare a lui Vodă, fiindu-i ușor de alcătuit portertul, atât fizic cât și moral.