Program privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în România

Schimbarile climatice reprezinta cea mai mare amenintare asupra mediului inconjurator cu care se confrunta umanitatea. Este fundamentala schimbarea formei de producere si utilizare a energiei - cea mai mare furnizoare de emisii de CO2. Inlocuirea formelor poluatoare de obtinere a energiei cu altele sustenabile, durabile, necesita stoparea noilor proiecte de centrale termice, inchiderea treptata a centralelor nucleare si sprijinul pentru generarea de electricitate bazata pe surse regenerabile; inlaturand barierele care exista in calea cresterii sale la scara larga si bazandu-ne pe rolul pe care oamenii il pot avea in procesul de transformare a sistemului energetic.

Ultimul deceniu a cuprins noua din cei mai caldurosi zece ani din istoria inregistrata. Un record al pierderilor de 380 de miliarde de dolari au fost atribuite ,,dezastrelor naturale", in 2011, potrivit companiei de asigurari Munich Re. Europa trece prin valuri de caldura fatale si foarte costisitoare, incendii de padure si inundatii. Nu este, deci, o surpriza faptul ca, in urma unui sondaj oficial de la finalul anului 2011, reiese ca europenii sunt de parere ca aceste evenimente reprezinta un pericol mai mare decat criza financiara. Cu toate acestea, in 2010 s-a inregistrat un record mondial al emisiilor de carbon.

Schimbarile climatice catastrofice pot fi evitate numai daca tarile industrializate se transforma rapid in economii ,,verzi" si eficiente din punct de vedere al folosirii resurselor, iar tarile mai sarace urmeaza o cale de dezvoltare ecologica, cu ajutorul sprijinului financiar si tehnologic la nivel international.

Europa ramane una din regiunile lumii care emite cel mai mult carbon, depasita doar de China si Statele Unite. Electricitatea, caldura si transportul produc peste 80% din gazele cu efect de sera din Europa.

Europa a dat dovada de leadership in domeniul protejarii climei prin semnarea si ratificarea Protocolului de la Kyoto si prin stabilirea unor tinte obligatorii pentru productia de energie regenerabila. Insa eforturile actuale nu ne vor salva din calea schimbarilor climatice si nici nu vor mentine conducerea UE in domeniul dezvoltarii tehnologiilor prietenoase cu mediul. Alte economii avanseaza in cursa globala pentru tehnologia verde si pentru cota de piata iar Europa continua sa se bazeze tot mai mult pe importurile costisitoare de petrol.

Succesul pentru UE in domeniul energiei si al climei va fi determinat de trei politici:

Reducerea carbonului

Actualul obiectiv climatic UE de a reduce cu 20% emisiile de gaze cu efect de sera pana in 2020, comparativ cu nivelul din 1990 este foarte mic fata de ce recomanda oamenii de stiinta pentru a fi evitate schimbarile climatice. De asemenea este putin probabila catalizarea unei treceri catre o economie ,,verde" si eficienta din punct de vedere al folosirii resurselor avand acest obiectiv. UE trebuie sa reduca emisiile locale de gaze cu efect de sera cu cel putin 30%, un demers sustinut de un numar tot mai mare de lideri din domeniul afacerilor, ministri europeni si grupuri ale societatii civile.

Energia

Energia si caldura sunt sectoarele europene cele mai intensive din punct de vedere al emisiilor de carbon, cele mai daunatoare fiind centralele termice pe baza de carbune. Energia nucleara ramane un risc de siguranta si blocheaza din ce in ce mai mult dezvoltarea surselor alternative de producere a energiei. In urmatoarea decada, aproape jumatate din termocentralele UE vor trebui inlocuite. Astfel, Europa ar trebui sa profite de ocazie si sa investeasca in energie regenerabila, tehnologie de economisire a energiei si sa isi modernizeze reteaua energetica/ Europa poate si ar trebui sa functioneze alimentata numai cu energie regenerabila pana in 2050.

Petrol, transport si biocombustibili

Transportul este sectorul european cu cea mai mare rata de crestere a emisiilor de carbon. Pe masura ce sursele conventionale de combustibil se epuizeaza, industria se indreapta spre surse mai riscante si mai poluante de combustibil, cum ar fi depozitele din platformele maritime, nisipurile asfaltice si biocombustibilii obtinuti prin defrisarea padurilor si care duc si la cresterea pretului alimentelor. UE poate si ar trebui sa treaca de epoca petrolului si sa incurajeze o flota de automobile mai eficiente si mai ieftine.

Romania si schimbarile climatice

Cele sase valuri de inundatii catastrofale care au afectat tara noastra in acest an au demonstrat, cu forta datelor realitatii, ca si Romania cunoaste, din ce in ce mai acut, manifestari ale fenomenului global al schimbarilor climatice. Consecintele lor, exprimate in zeci de morti si serioase pagube materiale (cifrate la peste 1,5 miliarde de euro), arata ca se impune schimbarea rapida a conceptiei si modului de actiune in domeniul luptei impotriva calamitatilor naturale si al gestionarii efectelor incalzirii climei. Reactia autoritatilor, exprimata in adoptarea unei strategii nationale privind schimbarile climatice, cu o perspectiva de circa 20 de ani si un cost estimat la aproximativ 200 miliarde de euro, arata ca sunt necesare eforturi conjugate de evaluare a fenomenului si de elaborare, pe aceasta baza, a unor masuri pe termen scurt, mediu si lung, conectate la demersurile regionale si mondiale in domeniu. In plan international, Romania a ratificat Conventia-cadru privind schimbarile climatice si Protocolul de la Kyoto, angajandu-se sa-si reduca emisiile de gaze cu efect de sera in medie cu 8% (la fel ca statele membre UE) pana in 2012, in raport cu nivelul din 1990. Din aceasta perspectiva, Academia Romana - Comisia de ecologie, in colaborare cu Universitatea Ecologica din Bucuresti au intreprins o prima actiune de evaluare a evenimentelor meteorologice calamitare din acest an din tara noastra, in contextul fenomenului global al schimbarilor climatice si de prefigurare a concluziilor ce se impun, in cadrul dezbaterii stiintifice cu tema Romania si schimbarile climatice, care s-a desfasurat la 29 septembrie a.c. la Casa Oamenilor de Stiinta (COS) din Bucuresti. Programul manifestarii a cuprins urmatoarele: Cuvant de deschidere - academician Nicolae Boscaiu, presedintele Comisiei de Ecologie a Academiei Romane; Schimbarile climatice: fenomen global, strategii mondiale - prof. univ. dr. Mircea Dutu, rector, Universitatea Ecologica din Bucuresti, vicepresedinte, Comisia de Ecologie a Academiei Romane; Strategia Romaniei privind schimbarile climatice - Sulfina Barbu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor; Evolutia climei in Romania si precipitatiile din primavara si vara anului 2005 - conf. univ. dr. Ecaterina Ion-Bordei, Universitatea Ecologica din Bucuresti, dr. Roxana Bojariu, climatolog, Administratia Nationala de Meteorologie; Caracteristicile inundatiilor produse in anul 2005, comparatie cu alte viituri istorice - dr. Petre Stanciu, director si Marinela Simota, director stiintific, Institutul National de Hidrologie; Implicatii social-economice ale schimbarilor climatice in Romania - prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, membru coresponent al Academiei Romane, directorul Institutului de Economie Nationala;

Primii pasi catre implementarea unei actiuni nationale, unitare, concertate si indreptate atat spre limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), cat si asupra efectelor potentiale ale schimbarilor climatice care vor aparea indiferent de activitatile de limitare a emisiilor, s-au concretizat in Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile climatice

Este 30% teorie si 70% studiu de caz