Vulcani

AFRICA

Kilimanjaro

Asezarea geografica a masivului Kilimanjaro este la 340 km sud de ecuator, la granita dintre Tanzania si Kenia, fiind situat in nord-vest pe teritoriul Tanzaniei , la circa 500 km de Dar es Salaam, 200 km de Nairobi si 560 km de lacul Victoria. Un platou inalt cu altitudinea intre 750 si 1000 m inconjoara masivul muntos; inspre est sunt muntii Pare (2.463 m) spre vest podisul Tanzaniei, la sud stepa populatiei masai, iar la aproximativ 70 de km se inalta Muntele Meru avand 4.562,13 m.

In masivul Kilimanjaro se afla cel mai inalt varf al Africii, Uhuru Peak cu 5.895 m. Masivul muntos pe locul doi ca inaltime, Batian, se afla la o distanta de 325 km in Masivul Muntelui Kenya, urmat de Margherita Peak, situat la nord-vest de Kilimanjaro, la 898 km departare, in muntii Ruwenzori.

Cu toate ca masivul muntos se afla situat intr-o regiune tropical-ecuatoriala fierbinte, una din cele mai calde regiuni de pe glob, datorita altitudinii ridicate, pe varful muntelui exista zapada permanenta, respectiv un ghetar, care se gaseste doar pe muntele Kibo. Din pacate, aceste zone inghetate se micsoreaza continuu, fapt confirmat de observarea acestor zone prin imagini luate de catre sateliti. Motivele aparente sunt clima uscata, saraca in precipitatii, si incalzirea globala.

Masivul muntos este de origine vulcanica, mai exact este un stratovulcan. Date furnizate de specialisti in 2003 atesta ca magma se gaseste doar la circa 400 de m sub fundul solidificat al craterului din varf. Datorita pozitionarii anasamblului montan la limita de coliziune a placilor tectonice africane si a celei numita placa tectonica a Somaliei (placa de est), exista o posibilitate permanenta de eruptie vulcanica. De asemenea, prin ciocnirea acestor doua placi, in urma cu milioane de ani, s-a format Marele Rift al Africii, care ar putea deveni, conform unor estimari geologice, un nou ocean.

La marginea acestui gol, numit rift, magma urca din adancime creand forme de relief, asa cum sunt munti de incretire si vulcani. Kilimajaro se gaseste in partea estica a acestei gropi. Masivul Kilimajaro era inca un vulcan activ in urma cu 2-3 milioane de ani. Se presupune ca o ultima eruptie puternica ar fi avut loc in urma cu circa 300 000 de ani. Ultima eruptie a craterului central, Kibo, ar fi avut loc in anul 1700, facand din acest stratovulcan un muntele cu o activitate vulcanica redusa, care este manifestata prin prezenta fumarolelor.