Etnicitate și parohianism

Acest articol prezinta un studiu realizat pe un esantion de 366 de studenti de la Universitatea de Vest din Timisoara, care si-a propus examinarea subiectiva a realitatii in ceea ce priveste provenienta sociala ca si specie, identitatea social-teritoriala din zona Banatului, cu ajutorul strategiilor de identitate colectiva furnizate subiectilor. Interpretarea rezultatelor a subliniat natura pozitiva a imaginii de sine in construirea identitatii personale conform teoriilor sociale de identitate, convergenta etnica a stereotipului de sine si simbolul central al identitatii nationale in comparatie cu identitati sociale parohiale. Importanta acestui articol este aceea de a determina rolul identitatii nationale ca fiind un simbol important in strategii de auto-definire. Acest studiu se integreaza intr-un proiect de cunoastere mai larg care isi propune sa exploreze identitarul banatean (Gavreliuc,2003). Alaturi de aceasta investigatie psihosociala, s-au mai derulat doua anchete de teren, prima pe un esantion de 35 de interviuri de istorie orala,subiectii fiind reprezentati de persoane varstnice cu un destin social traumatic, si cea de-a doua, pe baza de chestionar, pe un esantion regional de 1057 de subiecti. Aceste anchete reprezinta o extensie a esantionului si au fost construite in jurul unor intrebari-reper ,,Cum ne privim pe noi insine?" ,,Definirea de sine este similara cu definirea grupului national integrator?",,Care este imaginea noastra in ochii celuilalt", ,,Ne putem privi cu ochii celuilalt" etc. Prin integrarea unor itemi folositi in ancheta a fost elaborat chestionarul folosit in aceasta cercetare. Acesta reuneste trei zone de interes distincte : prima se numeste incursiune autobiografica realizata cu ajutorul testului WAY (Cine esti tu? de Kuhn&Portland 1954), cea de-a doua se numeste suigeneris are la baza ego-psihologia (Zavalloni1973-74,1996) si a avut drept scop focalizarea asupra identitatii nationale, cea de-a treia zona s-a concentrat asupra raportului dintre identitatea nationala, cea regionala si cea locala. Pentru acest instrument de lucru nu s-a folosit introducerea datelor factuale la finalul chestionarului (Chelcea,2001,p123) ci au fost solicitate in prima parte a probei. Au fost formulate urmatoarele ipoteze ale cercetarii: I1 descrierea de sine realizata prin intermediul probei WAY va fi egocentrica, cu o tonalitate pozitiva; I2 autostereotipul etnic romanesc rezultat in urma aplicarii TST pentru ,, Noi romanii suntem..." va fi convergent cu cel obtinut in cercetarile etnopsihologice anterioare, I3 vor exista diferente semnificative intre modul de articulare al imaginarului identitar personal si al imaginarului identitar national, I4 identificarea in termini de etnie este cea mai puternica in cadrul grupului studentesc, I5 se poate pune in evidenta prezenta unor identitati relevante dar si a unor identitati sociale irelevante. Esantionul a fost format din 366 de studenti de la trei tipuri de invatamant superior timisorean: socio-uman, inginerie si medicina iar cercetarea a avut loc in aprilie 2002. Pentru inregistrarea frecventelor de aparitie a categoriilor s-a construit si un indice de pregnanta pentru a influenta ponderea unui atribut in cadrul fiecarui tip de identitate constuit. Modul de elaborare si aplicare a probelor a evitat tehnica limitativa a alegerii dintr-o lista de trasaturi impuse (check-list), antrenand subiectul intr-un process de cunoastere cognitiv, mai complex si anume construirea unor scurte discursuri identitare. Ipoteza 1 privind descrierea de sine indica tendinta puternica a subiectilor de a opta pentru o imagine de sine favorabila, pozitiva se confirm. Pentru ipoteza 2 "ospitalitatea" se impune detasat ca trasatura influenta a stereotipului etnic pozitiv, alaturi de care se afla si alte caracteristici positive precum"harnicie", "caracterul prietenos"etc, drept urmare si aceasta ipoteza se confirm. Atunci cand isi construieste identitatea individuala, subiectul recurge la mai multe atribute interpersonale decat in versiunea colectiva, fapt ce sugereaza importanta datelor identificatorii relationale in conturarea unei imagini de sine favorabile. Ipoteza 3 se confirma si ea astfel ca exista diferente semnificative intre modul de articulare al imaginarului identitar personal si cel national. Primele trei ipoteze din zona tematica a testelor WAY=ES (Eu sunt...) si NRS(Noi romanii suntem...) s-au confirmat, asa cum de altfel se confirma si ultimele doua ipoteze asupra testului multiidentitar notat cu TMI. Asa cum au aratat si alte proiecte de factura interculturala la sfarsitul anilor '90, identitatea nationala era cea dintai aleasa din punct de vedere a importantei pentru sine, dar ponderea identitatilor numite parohiale (locala si regionala) se dovedea mai insemnata in Europa rasariteana decat in tarile occidentale. Studiu de fata regional a aratat ceea ce s-a dovedit si in studiul lui I.Culic, I.Horvath si C.Rat (2000) ca dintr-o lista de sase categorii identitare posibile, cea a identitatii nationale a primat si nicidecum cea a parohialismului autarhic. Prin urmare, aceasta cercetare, care reuneste date de natura calitativa si cantitativa in toate cele trei register metodologice propuse (ES,NMS si TMI) consolideaza aplicativ perspective teoretica care sublinia natura preponderant construita social si cultural pe o cale interactionistaa identitatilor sociale asumate de catre subiecti. In ceea ce priveste acesta cercetare, eu sunt de parere ca atunci cand ea a fost elaborata in anul 2003 situatia politica a Romaniei era una diferita, in sensul ca aceasta nu facea parte din Uniunea Europeana, deci nu se putea lua in calcul si identitatea de cetatean al uniunii europene. Intr-adevar in urma acestei cercetarii s-a observat ca imaginea de sine individuala si colectiva sunt influentate de identitatea nationala. Consider ca aceasta variabila de identitate europeana ar schimba rezultatele acestei cercetari datorita avantajelor si oportunitatile pe care ea le ofera. Astfel cu ajutorul ei nu numai imaginea de sine a studentilor ar creste ci si increderea de sine data de faptul ca Rominia apartine unei mari familii europene, studentii pot alege sa lucreze si sa studieze ca orice alt student dintr-o alta tara a uniunii. Identitatea nationala s-ar consolida si ea deoarece intr-un mediu multicultural apare nevoia si tendinta de a te raporta la anumite principii, comportamente si valori.

Editor sef Zoltan Bogathy, Anul 7 nr 1-2, 2005, Revista de psihologie aplicata, Ed Universitatii de Vest-Timisoara