Turism Cinegetic

TURISM DE VANATOARE IN ROMANIA

Romania este o tara cu o mare biodiversitate si cu un procent ridicat de ecosisteme naturale intacte. Aici se gaseste cea mai mare suprafata de padure naturala din Europa si pe teritoriul ei sunt numeroase culoare de migratie. Nivelul ridicat al diversitatii ecosistemelor si localizarea geografica se reflecta in bogatia floristica - peste 3500 de specii de plante superioare si faunistica - peste 30.000 de specii. Fondurile de vanatoare ce au o marime minima de 5.000 ha la campie, 7 ha la deal si 10.000 ha la munte, sunt de multe ori grupate in complexe cinegetice cu suprafete mari, pentru un management integrat si durabil al speciilor de interes cinegetic.

In conformitate cu Legea nr. 103/1996 in Romania exista 2147 de fonduri de vanatoare. Suprafata medie a unui fond de vanatoare este de cca. 10.000 de ha. In orice fond de vanatoare exista o specie de vanat care are o valoare mai mare din punct de vedere cinegetic. Aceasta specie se numeste vanatul principal. Privit sub acest aspect, fondul cinegetic al Romaniei se imparte astfel: Iepurele: 15.200.000 ha ; Capriorul: 3.900.000 ha ; Cerbul: 2.800.000 ha ; Capra neagra: 220.000 ha ; Vanatul de balta: 545.000 ha.

Turism de vanatoare in Romania

Aproape 2 milioane de iepuri, sute de mii de pasari si pasarele, 30 de mii de ursi, 50 de mii de lupi, 10 mii de jderi, capriori, mistreti, cocosi de munte, capre negre, cerbi carpatini, rate si gaste, o mare populatie de vanat se arunca in fata pustii in padurile Romaniei, facand din tara noastra una din cele mai cautate pentru turismul cinegetic. Romania detine unele specii rare, complet disparute sau pe cale de disparitie in restul Europei, dar care aici se pot vana (cu autorizatii speciale) in cantitati limitate.

Turismul de vanatoare este unul V.I.P., fie ca isi atrage clientela din randul demnitarilor romani, fie dintre turistii straini care vin sa cheltuiasca aici bugete importante, net mai mari decat in cazul tuturor celorlalte forme de turism de distractie si recreere.

Turismul de vanatoare este organizat ca industrie numai in ceea ce ii priveste pe turistii straini. Vanatorii romani se racoleaza mai mult dintre padurari si relativi ai acestora. Prin integrarea intr-o asociatie de vanatoare, cei interesati platesc o cotizatie anuala si beneficiaza de dreptul de a avea si utiliza o arma de vanatoare pe teritoriul detinut de asociatia cinegetica. Incursiunile de vanatoare de lunga distanta ale acestora sunt rare si au ca tinta predominant Delta Dunarii sau unele paduri montane. O alta categorie de vanatori romani, una cu o arie de migrati ,,mult mai mare, extinsa practic la nivel national, este reprezentata de V.I.P.-uri care beneficiaza de o infrastructura specifica. Inca de pe timpul comunismului, vanatoarea s-a impus ca o atitudine trendy", intr-un fel de aristocratizare a puterii comuniste, semnalul de incepere a vanatorii fiind dat chiar de seful statului, Nicolae Ceausescu. Dupa 1990, presedintii Romaniei s-au aratat mai putin dispusi sa puna mana pe arma, dar vanatorii au avut ca reprezentanti de frunte sefi de Guvern, secondati de mai multi ministri, sefi ai serviciilor speciale, oameni de afaceri si alte personalitati care confera acestei activitati un statut de inalta clasa.

Fondul de vanatoare

Vanatul este reunit in fonduri de vanatoare gospodarite centralizat in ordine ierarhica de Ministerul Agriculturii, Apelor si Mediului si Regia Nationala Romsilva. Dintre toate rezervatiile de vanatoare, cateva, cele care dispun de vanat protejat, au un regim special. Padurarii Romsilva, ajutati si de specialisti in mediu si in fondul de vanatoare, asigura suplimente de hrana pentru vanatul autohton sau aclimatizat care nu dispune in anumite perioade ale anului de suficienta baza de nutritie, mentinand un nivel optim pentru populatiile de animale salbatice si un surplus de efectiv care se poate vana. Se estimeaza ca se recolteaza anual pe teritoriul Romaniei o cantitate de circa 3 milioane kg de carne de vanat (echivalentul a circa 10.000 de vite cornute) si se colecteaza 1 milion de blanuri si piei, cifrele excluzand animalele prinse si exportate de vii pentru consum, pentru repopularea unor zone cinegetice din strainatate sau pentru gradini zoologice.