Geografia economica este o componenta a Geografiei umane care studiaza raspandirea spatiala a comunitatilor umane si relatiile dintre acestea si mediul natural.
Geografia economica studiaza spatiul unde se produc bunurile si serviciile, fluxurile pe care le produc acestea, ca si factorii de productie, conditiile si resursele punerii lor in valoare.
2. Etapele dezvoltarii geografiei economice (subiectul se va referi la una din etape)
La sfarsitul sec. al XVIII-lea apar primele lucrari veritabile de Geografie economica ca urmare a dezvoltarii statisticii. Aceste studii analizeaza datele statistice ce privesc populatia, activitatile economice. Se poate vorbi de un asemenea interes pentru Geografia economica la C. Ritter (1779-1859) care depaseste viziunea statistica traditionala, opera sa fiind centrata pe influenta conditiilor naturale asupra evolutiilor istorice.
F. Ratzel este un urmas al lui Ritter fiind la originea conceptelor de oicumena si de spatiu vital precum si la originea orientarilor de cercetare a raporturilor dintre pamant, societate si stat. Teoriile sale sunt preluate apoi de suedezul Rudolf Kjellen.
Intre 1850 si 1870 are loc o diminuare a interesului pentru spatiu la economisti si o dezvoltare progresiva a Geografiei economice.
Inceputul perioadei este marcat de teoria marginalista sau neoclasica.
3. Trasaturi ale economiei mondiale
Economia mondiala reprezinta un ansamblu al schimburilor reciproc de activitati (productia materiala, circulatia bunurilor, serviciilor, capitalurilor, cercetarea stiintifica etc).
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
