Jocul de Fotbal

Scurt istoric al jocului de fotbal

Din descrierile care ne-au parvenit de la popoarele antice, putem constata ca

înca din antichitate se cunostea jocul cu mingea, sub diferitele sale denumiri: tsukhu

(China), kemari (Japonia), sphera episkirios (Grecia), harpastum (Imperiul Roman).

În Evul Mediu, o amploare deosebita cunosc jocurile cu mingea desfasurate de catre italieni (giuocco del calcio) si francezi (la soule), acestia preluând si dezvoltând jocurile cu mingea, jocuri ce se apropie din multe puncte de vedere de jocul de fotbal. Toate aceste jocuri cu mingea constituie însa doar niste premise pentru aparitia adevaratului joc de fotbal, care îsi are originile în Anglia. Primele încercari de organizare ale jocului de fotbal-rugby au fost efectuate în anul 1857, de catre Thomas Hughes, autorul primei carti cu reguli ale acestui joc, care se practica cu mâna si piciorul. Sase ani mai târziu, are loc despartirea acestui joc în alte doua jocuri: fotbal-rugby si fotbal asociatie. Primele jocuri de fotbal se organizeaza în 1866, iar din anul 1871 s-au desfasurat cu regularitate competitii oficiale. În anul 1881, în jocul de fotbal îsi face aparitia oficial arbitrul, iar în anul 1885 se legifereaza profesionismul. În anii1899-1900 se înfiinteaza Federatia Internationala de Fotbal Asociatie (F.I.F.A.), organism la care astazi sunt afiliate numeroase federatii nationale de pe întregul mapamond. Federatia Româna de Fotbal (F.R.F.) a fost înfiintata în anul 1930, sub tutela careia echipa nationala de fotbal a României, participând la numeroase competitii internationale (C.M., CE., JO.), de multe ori a adus satisfactii întregii natiuni, prin jocurile prestate si rezultatele înregistrate. Nu exageram daca spunem ca fotbalul a devenit cel mai popular si cel mai raspândit dintre toate sporturile practicate în întreaga lume, milioane de oameni din toate colturile lumii fiind captati de jocul de fotbal, fotbalul fiind un adevarat fenomen de masa, amplificat la scara mondiala. Raspândirea si popularizarea fotbalului rezida, fara îndoiala, în deosebita atractivitate, care i-a conferit forta necesara spre a rezista de-a lungul timpului.

Astazi nu exista regiune de pe glob în care fotbalul sa nu fie învatat, cunoscut si practicat cu pasiune.

1.2. Caracteristicile jocului de fotbal

Fotbalul este, fara discutie, cel mai popular, iubit si raspândit joc sportiv. Atractia catre fotbal este determinata de existenta unor trasaturi si caracteristici proprii, care îl fac sa aiba ceva în plus, ceva specific fata de celelalte discipline sportive. Milioane de tineri sunt angrenati în practicarea lui organizata (baza de masa a performantei, performanta si mare performanta) si cu caracter de odihna activa si recreere (agrement sportiv). Dinamismul si rapiditatea actiunilor de joc, miscarea permanenta a jucatorilor, trecerile rapide din aparare în atac, si invers, capacitatea marita de controlare a mingii prin actiunile tehnico-tactice de o mare finete si eficienta, efectuate în mare viteza, sunt doar câteva dintre caracteristicile si totodata imperativele fotbalului actual pe arena internationala.

1.3. Caracteristicile efortului fizic

Alergarea cu mingea, necesitatea de a ajunge adversarul care a scapat singur spre poarta, de a fi primul la minge, demarcajul surprinzator în atac, anticiparea fazelor de joc, alegerea solutiei optime, toate acestea, efectuate în conditii de criza de timp si spatiu, sunt aspecte ale jocului care impun indici sporiti de dezvoltare a calitatilor motrice la fotbalisti.

Sintetizând caracteristicile si dificultatile efortului fizic impuse de joc sau de programul competitional, putem desprinde urmatoarele:

- jocul cu durata mare (90 minute, uneori chiar 120), terenul de dimensiuni foarte mari (aproximativ 50/l00 m), conditiile atmosferice variate solicita organismul fotbalistilor mult mai intens decât în alte jocuri sportive, acestia parcurgând, pe durata unei partide, cu diferite intensitati, distante de l0-12 km;

- efortul depus de fotbalisti pe durata unei partide se încadreaza în categoria eforturilor mari si foarte mari, alternând perioade de efort aerob cu perioade de efort anaerob;

- complexitatea efortului rezida si în caracteristica controlului mingii cu piciorul, membrele inferioare fiind solicitate atât pentru sustinere, cât si pentru executia procedeelor tehnice cu mingea;

- competitiile se desfasoara pe o perioada lunga de timp (toamna – turul, primavara – returul), acest fapt impunând si aspectul bianual al formei sportive;

- meciurile se desfasoara ritmic, la intervale de o saptamâna, impunând astfel o solicitare si o pregatire ritmica pe cicluri saptamânale.

Astfel, procesul instructiv-educativ trebuie bine organizat, iar alegerea metodelor si mijloacelor de realizare trebuie facuta cu seriozitate, în caz contrar, ajungându-se la accidente, oboseala, supraantrenamente sau plafonare.

1.4. Caracteristicile tehnicii:

- multilateralitatea tehnicii – în fotbalul modern toti jucatorii trebuie sa cunoasca o gama larga de procedee tehnice (specifice postului sau, dar si altor posturi, de exemplu, jocul portarului);

- folosirea piciorului si uneori a capului pentru controlul mingii si marcarea golului;

- accesibilitate pentru copii si începatori, concretizata în reducerea suprafetelor de joc si a numarului de jucatori, regulament simplificat, minge mai mica si mai usoara;

- dinamismul tehnicii – ingeniozitatea, spontaneitatea, inteligenta si talentul unor jucatori de exceptie determina aparitia unor noi procedee tehnice, prin impunerea stilului personal;

- necesitatea începerii pregatirii timpurii – atragerea, selectia si pregatirea generala a copiilor la o vârsta frageda permit însusirea unui numar mai mare de procedee tehnice;

- învatarea absolut corecta a tehnicii de baza – vârsta copilariei favorizeaza însusirea mai temeinica a procedeelor tehnice, precum si corectarea celor gresit însusite, caracteristica ce se pierde mai târziu;

- procesul de pregatire are loc în conditii diverse climaterice si de stare a terenului, conform situatiilor concrete în care se desfasoara competitiile oficiale;

- tehnica jocului de fotbal este precisa, fina si supla, în vederea controlarii mingii în criza de spatiu si timp; de aici rezida, în realitate, complexitatea, spectaculozitatea tehnicii folosite în jocul modern;