Cine salvează pădurea

Intr-o Romanie aflata inca intr-un capitalism salbatic, viitorul padurilor e nesigur.

Lemn, lemn si iar lemn. De foc, pentru constructii, pentru celuloza. Brazi de Craciun. Lemn. Camioane, trenuri, vapoare incarcate cu busteni si cherestea. Depozite doldora de lemn, gatere functionind la foc continuu, uriase gramezi de rumegus. Nu este de mirare ca in multe zone de deal si de munte padurile parca se topesc.

Romania are un fond forestier de circa 6,4 milioane ha, reprezentind 27% din suprafata tarii. Fata de media europeana, de 32%, acest procent de impadurire nu este grozav, dar nici dramatic. Insa comparativ cu tarile europene care au conditii geografice similare, situatia este departe de a fi roz. Cehia are 33%, Slovacia si Croatia - peste 40%, Slovenia - 54%, Austria - 46%. Vecina noastra de la sud, Bulgaria, are si ea 34% din teritoriu acoperit de paduri. Circa doua treimi dintre paduri sint situate in zona montana, ponderea lor fiind foarte scazuta la cimpie (sub 10%), unde, din aceasta cauza, se resimte puternic efectul exceselor climatice. Structura padurilor Romaniei pe clase de virsta prezinta un deficit de arborete exploatabile din cauza defrisarilor masive din perioada comunista, cind volumul taierilor a depasit cu mult volumul de lemn ce poate fi exploatat anual fara sa fie afectata continuitatea viitoarelor recoltari de lemn, asigurindu-se, totodata, dezvoltarea durabila a padurilor. ,,Numai in perioada comunista am pierdut peste 500.000 ha de padure. In unele bazine forestiere s-a taiat de trei ori, de cinci ori, de zece ori mai mult decit era normal, ca sa fie alimentate marile combinate de prelucrare a lemnului si exporturile" - spune academicianul dr. Victor Giurgiu, presedintele Comisiei de Stiinte Silvice a Academiei Romane.