Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona, cunoscut in faza de proiect sub numele de Tratatul de Reforma este un tratat destinat sa inlocuiasca tratatul constitutional european. Numele oficial este Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene.

La 13 decembrie 2007, liderii Uniunii Europene au semnat Tratatul de la Lisabona, incheind astfel mai multi ani de negocieri pe tema aspectelor institutionale. Tratatul pune la dispozitia Uniunii cadrul legal si instrumentele juridice necesare pentru a face fata provocarilor viitoare si pentru a raspunde asteptarilor cetatenilor.

La fel ca si Tratatul de la Amsterdam si, respectiv, Nisa, Tratatul de la Lisabona este un tratat de amendare a Tratatelor existente - Tratatul Uniunii Europene (TUE), care isi va pastra denumirea, si Tratatul Comunitatilor Europene (TCE), acesta din urma urmand sa fie redenumit Tratatul privind functionarea Uniunii (TFUE). Cele doua tratate, modificate conform prevederilor Tratatului de la Lisabona, vor reprezenta tratatele de baza ale Uniunii si vor avea o valoare juridica egala. De asemenea, va fi mentinut Tratatul privind Comunitatea Energiei Atomice Europene (Euratom). 13 Protocoale si 65 de Declaratii sunt anexate Tratatului de la Lisabona.

Elaborarea Tratatului s-a realizat in baza mandatului precis si detaliat agreat la Consiliul European din 21-23 iunie 2007, si care a reluat practic substanta prevederilor fostului Tratat Constitutional.

Din perspectiva istorica, semnarea Tratatului finalizeaza procesul de reforma a Tratatelor Uniunii demarat in 2001 la Laeken si care urmarea elaborarea unui tratat cuprinzator pentru Europa.

Tratatul de la Lisabona este primul tratat adoptat in cadrul Uniunii Europene cu 27 de state membre, fiind de asemenea primul Tratat al Uniunii pe care Romania l-a semnat in calitate de stat membru. Romania participase anterior, in octombrie 2004, la Roma, in calitate de stat candidat, la semnarea Actului Final al Conferintei care a adoptat Tratatului Constitutional.

Tratatul de la Lisabona este esential pentru a asigura functionarea eficienta a Uniunii Europene. In prezent, Uniunea reprezinta 27 de state membre si mai bine de 490 de milioane de cetateni. Reformele propuse de acest Tratat, in special noile aranjamente institutionale si mecanismele de lucru, sunt necesare pentru a asigura o Uniune capabila sa faca fata provocarilor globale si sa raspunda asteptarilor cetatenilor europeni, inclusiv cetatenilor romani. Romania a sustinut activ adoptarea Tratatului, care include cea mai mare parte a inovatiilor prevazute anterior de Tratatul Constitutional.

Institutiile europene in Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona nu schimba fundamental structura institutionala a Uniunii, care se va baza, in continuare, pe triunghiul Parlament, Consiliu, Comisie .

Cu toate acesta, Tratatul introduce cateva elemente noi menite sa amelioreze eficienta, coerenta si transparenta institutiilor, astfel incat acesta sa poata raspunde mai bine exigentelor cetatenilor europeni.

De acum inainte vor exista sapte institutii:Parlamentul European, Consiliul european, Consiliul, Comisia Europeana, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Banca Centrala Europeana si Curtea de Conturi

Parlamentul European

Parlamentul European ii reprezinta pe cetatenii statelor membre. Tratatul de la Lisabona sporeste competentele acestuia la nivel legislativ, bugetar si in materie de aprobare a acordurilor internationale. De asemenea, Tratatul modifica si structura Parlamentului:numarul deputatilor europeni nu va depasi 751 (750 plus presedintele), iar repartizarea locurilor pe state membre se va face dupa principiul proportionalitatii degresive. Altfel spus, deputatii din tarile cu cei mai multi locuitori vor reprezenta un numar mai mare de cetateni decat deputatii din tarile cel mai putin populate. Tratatul mai precizeaza ca fiecare stat membru va fi reprezentat in Parlament de minim 6 deputati si de maxim 96.

Consiliul european

Consiliul european, care are misiunea de a impulsiona elaborarea politicilor, devine, la randul sau, o institutie a Uniunii, fara a primi insa noi atributii . Este creat totusi un nou post,cel de Presedinte al Consiliul european. Acesta este ales de Consiliul european pentru un mandat de doi ani si jumatate si va avea rolul de a asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului european si de a gasi solutii care sa conduca la obtinerea consensului. Presedintele Consiliului european nu poate ocupa alte functii la nivel national.

Consiliul

Consiliul reprezinta guvernele statelor membre. Rolul sau ramane in mare masura neschimbat. Consiliul va continua sa imparta prerogativele legislative si bugetare cu Parlamentul si isi va mentine rolul central in materie de politica externa si de securitate comuna (PESC) si de coordonare a politicilor economice.

Schimbarea esentiala adusa de Tratatul de la Lisabona se refera la procesul de decizie . In primul rand, Consiliul va decide cu majoritate calificata, cu exceptia cazurilor in care tratatele prevad o alta procedura, cum ar fi votul in unanimitate. In practica, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, votul cu majoritate calificata va fi extins la numeroase domenii de actiune (de exemplu, imigrarea sau cultura).

Ulterior, introducerea, in 2014, a votului cu dubla majoritate al statelor membre ale UE (55%) si al populatiei (65%), care reflecta dubla legitimitate a Uniunii, va conduce la consolidarea transparentei si eficientei. Noua modalitate de calcul va fi completata de un mecanism similar ,,compromisului de la Ioannina", care ar trebui sa permita unui numar mic de state membre (apropiate de minoritatea de blocare) sa-si manifeste opozitia fata de o decizie . Intr-o asemenea situatie, Consiliul trebuie sa faca tot ce-i va sta in putinta pentru a obtine, intr-un interval de timp rezonabil, o solutie satisfacatoare pentru ambele parti.

Comisia Europeana

Principala misiune a Comisiei Europene este sa promoveze interesul general european. Tratatul de la Lisabona aduce schimbari la nivelul structurii acesteia. Potrivit principiului rotatiei egale intre statele membre, incepand din 2014, colegiul va fi format dintr-un numar de comisari egal cu doua treimi din numarul statelor membre (adica 18, in cazul unei Uniuni cu 27 de tari). Numarul membrilor Comisiei va putea fi modificat de Consiliul european cu unanimitate de voturi.

Alta schimbare importanta:Tratatul de la Lisabona introduce o legatura directa intre rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European si alegerea candidatului la presedintia Comisiei.

De asemenea, trebuie mentionat ca rolul presedintelui Comisiei va fi consolidat, din moment ce acesta ii va putea obliga pe membrii colegiului sa demisioneze.

www.europa.eu.int

http://eur-lex.europa.eu

Constantin Valentin, Documente de baza ale Comunitatii si Uniunii Europene, 1999, Iasi, Ed. Polirom, Romania