Drept constituțional - comentariu de lege

Analizaţi constituţionalitatea următoarelor dispoziţii din Legea nr. 765/2008 cu privire la organizarea teritoriului României:

Art. 1 - Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile adoptării unei directive la nivelul Comisiei Europene cu privire la organizarea teritorială a UE în diviziuni teritoriale competente în materie administrativă şi legislativă, statul român este obligat să opereze o astfel de modificare.

Art. 2 - Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică şi nu pot fi modificate decât prin adoptarea unei legi de către Parlament cu o majoritate sporită de 3/5 din numărul total al parlamentarilor.

Art. 3 - În caz de ameninţare armată la adresa României, statul român poate dispune cedarea unor părţi din teritoriu în scopul prevenirii periclitării vieţii cetăţenilor români aflaţi în aceste zone.

Art. 4 - Regimul juridic al terenurilor a căror proprietate a fost dobândită de către cetăţeni străini este supus legii statului de provenienţă a respective persoane.

Art. 5 - Faptele de natură penală săvârşite la bordul navelor în limita a 12 mile maritime de la ţărmul mării în larg vor fi judecate conform legii statului sub al cărui pavilion se află aceste nave.

Cuvinte cheie: organizarea administrativ-teritorială, raportul dintre legislaţia comunitară şi legislaţia naţională, competenţele unităţilor teritoriale, modificarea Constituţiei, frontierele ţării, inalienabilitatea teritoriului, principiul teritorialităţii legii

Orientări metodologice:

Subiectul propus spre analiză din punct de vedere al constituţionalităţii reprezintă un text fictiv de lege, ce trebuie raportat la dispoziţiile Constituţiei României, astfel cum a fost revizuită în 2003.

Prin natura sa, subiectul se pretează la o abordare concisă, clară şi precisă. Într-o primă etapă este necesară o inventariere a problemelor ridicate de text, prin raportare la care se vor identifica ulterior principiile constituţionale a căror încălcare sau respectare va fi pusă în discuţie. În acest sens, analiza textului presupune cunoaşterea principiilor indivizibilităţii şi inalienabilităţii, teritoriului cu toate consecinţele normative ce decurg din acestea.

Fiind vorba de un comentariu de text, studentul trebuie să evite transformarea acestuia într-o dizertaţie pe marginea conceptelor constituţionale incidente în cauză. De aceea recomandăm structurarea problemelor în jurul câtorva idei care să se regăsească şi în părţile planului.

Într-o primă etapă este necesară delimitarea a ideilor cu adevărat importante în funcţie de realele probleme pe care textul le ridică, urmând a se discuta ulterior noţiunile teoretice incidente. Ideile rezultate din evaluarea textului determină construcţia planului. Construcţia planului, nu presupune chestiuni majore legate de formă. Deseori, forma planului poate reieşi direct din text, dacă problemele acestuia pot fi regrupate în mod logic în jurul câtorva teme principale. Dar atunci când structura textului nu ajută organizarea clară a unui comentariu, planul va necesita reorganizarea problemelor în jurul temelor ce vor fi dezbătute.

Având în vedere faptul că un comentariu de text este o modalitate de examinare care testează capacitatea de analiză şi puterea argumentativă, este nevoie să fie structurat printr-un plan clar care va ajuta selectarea cunoştinţelor.

Comentarea textului va începe cu introducerea, care va fixa totodată ideea dominantă în jurul căreia se va construi argumentaţia, urmând ca pe parcursul comentariului, studentul să îşi susţină punctul de vedere pe care şi l-a structurat în plan.

Lucrările din bibliografia obligatorie care sunt necesare realizării unui răspuns complet: Dan Claudiu Dănişor, Drept constituţional şi instituţii politice, vol. I - Teoria Generală, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007; Dan Claudiu Dănişor, Constituţia României comentată. Titlul I. Principii generale, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009; George Gîrleşteanu, Organizarea generală a administraţiei, Editura Sitech, Craiova, 2009, Metodologie pentru examenul de drept constituţional şi instituţii politice, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2007,

Introducere

Dispoziţiile legale supuse comentariului se referă la drepturile pe care statul le are asupra teritoriului său, plecând de la modalitatea concretă de amenajare a acestuia din punct de vedere administrativ şi ajungând la respectarea tuturor garanţiilor pe care le implică inalienabilitatea teritoriului. Noţiunea de organizare administrativ-teritorială reprezintă delimitarea teritoriului statului în unităţi administrativ teritoriale care au sarcina să administreze o populaţie trăind pe o anumită parte din teritoriul naţional. Scopul acestei delimitări ar fi acela ca statul să îşi poată îndeplini sarcinile atat de complexe pe care le are, si care uneori, nu pot fi gestionate într-un mod optim de la nivelul organelor centrale, astfel încât apare necesitatea unei organizări administrative a teritoriului.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană am asistat la o reconfigurare a ordinii juridice interne, întrucât legislaţia Uniunii Europene este aplicabilă în fiecare stat membru. De aceea, analiza dispoziţiilor legale ale primului articol supus comentariului presupune cunoaşterea raporturilor juridice ce se instituie între Uniunea Europeană Europeană şi statele membre, precum şi limitele competenţelor de reglementare ale Uniunii, raportate la suveranitatea statelor ce o compun.