Produse Forestiere

LABORATOR NR. 1

1. PRINCIPALELE SPECII DE FRUCTE DE PADURE

1.1. Caracteristicile principalelor specii de fructe de padure si posibilitatile de valorificare ale acestora

Din cele mai vechi marturii ale civilizatiei rezulta ca aceasta bogatie naturala a constituit o sursa valoroasa de hrana iar odata cu inmultirea populatiilor si cresterea consumurilor de fructe multe specii au facut obiectul cultivarii. Cu toate acestea multe fructe de padure sunt superioare celor culti?vate, prin trofinele biocatalice si aroma lor. In cele ce urmeaza se prezinta succint principalele specii de fructe de padure, in vederea recunoasterii lor si a importantei tehnologice.

-- Merele padurete, fructele arborelui Malus sylvestris (L.) Mill--mar paduret, sunt sferice sau turtite, cu diametrul de 20-40 mm, carnoasc, de culoare verde-galbuie sau brun-rosiatica pe partea insorita. Gustul lor este acru-amarui sau chiar dulce-acrisor, in functie de stadiul de maturitate. Merele padurete se caracterizeaza printr-un continut ridicat de: acizi organici, intre care predomina acidul malic, datorita carora sucul de mere este apreciat pentru corectarea aciditatii altor sucuri; pectina, agent gelifiant la prepararea marmeladelor, jeleurilor etc. de amestec; cu efecte terapeutice etc.

Merele padurete se pot prelucra in: sucuri naturale si concentrate, pireuri, marmelade de amestec, pireuri, jeleuri, compoturi, mere uscate, mere murate etc. Prin fermentarea sucului se obtine vinul de mere (cidru), iar prin distilarea turtelor de la presare supuse fermentarii rezulta rachiul de mere.

-- Perele padurete, fructele arborilor Pirus pyraster (L.) Med. -- par paduret si Pirus elaeagrifolia Pall -- par argintiu, sunt sferice, ovoide pana la piriforme cu lungimea pana la 40 mm, de culoare verde-bruna, au gust acru-astringent, pielita groasa si pulpa cu numeroase celule sclerificate cand sunt culese din pom, insa devin mai moi si aromate dupa 2--3 saptamani de la recoltare. Fructele proaspete se prelucreaza in magiun, pasta, pireu, sucuri naturale sau vin de pere, iar prin fermentare si distilare se obtine rachiul de pere. Prin macinarea perelor uscate se realizeaza o pulbere utilizata ca surogat de cafea.

-- Scorusele sunt fructele arborilor: Sorbus aucuparia L. - scorus de munte sau sorb pasaresc, Sorbus domestica L. - scorus de deal - si Sorbus torminalis (L.) Cr.- sorb. Fructele scorusului de munte sunt sferice sau putin alungite, carnoase, cu diametrul de 7--10 mm, dc culoare rosie aprinsa sau portocalie, au gust amariu si astringent; cele ale scorusului de deal sunt piriforme sau globuloase, cu diametrul de 15--25 mm si lungimea de 25-- 40 mm, de culoare rosie-verzuie cu nuante rosiatice, apoi cafenie cu puncte deschise si au gust amarui; iar cele ale sorbului sunt obovoidale sau elipsoidale, cu diametrul de 8--15 mm, galbene-brune cu puncte albicioase, tari datorita celulelor sclerificate, dar prin pastrare se inmoaie si devin fainoase.

Scorusele sunt apreciate datorita continutului de vitamine (acid ascorbic si ?-caroten), acizi organici (malic si sorbic), substante tanante, principii amare, un alcool-sorbita etc. si se pot prelucra in sucuri naturale, sirop, marmelada, gem, dulceata, compot etc. Prin fermentare se obtine vin si otet, iar prin fermentare-distilare rachiu si lichior. Sucul concentrat rezultat indeosebi din fructele scorusului de munte se foloseste la acidularea laptelui pentru sugari prin care-se asigura cresteri mai mari in greutate (10--15%) si o imunitate sporita.

-- Paducelele sau gherghinele sunt fructele speciilor: Crataegus monogyna Jacq- paducel, gherghinar sau maracine, de forma ovoida dc 5--15 mm, cu un singur sambure, carnoase, rosii, acre si astringente; Crataegus oxyacantha L. -- paducel alb, globuloase, de 8--15 mm, cu 2--3 samburi, de culoare rosie; Crataegus pentagyna W.et K. paducel negru, elipsoidale, negre-purpurii, cu cinci samburi. Gherghinele au gust dulceag-acrisor putin astrin?gent si se pot prelucra in gem, compot etc. si in amestec cu alte fructe la fabricarea marmeladei, in timp ce prin fermentare-distilare in rachiu natural iar in stare uscata se folosesc in industria farmaceutica pentru ceaiuri, extracte si tincturi.

-- Porumbele, fructele arbustului Prunus spinosa I. -- porumbar, sunt globuloase si mici, cu diametrul de 5--15 mm, negre-albastrui-brumate, cu gust acru si pulpa aderenta la sambure. Acestea se prelucreaza in sucuri naturale cupajate, in marmelada de amestec, in produse de fermentatie (otet, rachiu), la extragerea colorantilor autocianici etc.

-- Corcodusele, fructele arborelui Prunus cerasifera Ehrh.- corcodus, sunt globuloase, de 20--30 mm lungime, de culoare galbena, rosie-bruna sau visinie, cu pulpa aderenta la sambure si cu gust dulce-acrisor. Se prelucreaza in dulceata, magiun, compot, pasta de fructe pentru bomboane, produse de fermentatie (vin, rachiu, otet ) etc.

-- Ciresele amare, fructele arborelui Prunus avium (L) Monch.-cires pasaresc, cires paduret, sunt globuloase cu diametrul pana la 10 mm, de culoare rosie inchis pana la vinetie, si au gust dulce-amarui. Se prelucreaza in sucuri naturale si alcoolizate, dulceata, sirop, produse de fermentatie (rachiu), compot etc.

-- Malinele, fructele arborelui Padus racemosa (Lam.) C.K. Schneid-malin, sunt ovoidale de 6--10 mm, cu sambure ovoid si zgrunturos, grupate in ciorchini, dc culoare rosie-negricioasa si pulpa dulce-amaruie, cu aroma specifica. Se prelucreaza in sucuri naturale, paste, chisalita, produse de fermentatie etc.

-- Ciresele tomnatice, fructele arborelui Padus serotina (Ehrh.) Agardh. -- cires tarziu, prun de nisipuri, malin american, sunt globuloase cu sambure neted si ascutit, grupate in ciorchine, de culoare brun-negricioase, cu pulpa dulce-amaruie. Se prelucreaza in sucuri naturale sau alcoolizate, in compot, marmelada, paste, produse de fermentatie etc.

-- Macesele, fructele numeroaselor specii de Rosa L. (circa 200), dintre care intereseaza cele ale arbustului Rosa canina L. -- maces, de forma elipsoidala de 10--20 mm lungime si 5--15 mm diametru, de culoare rosie, rosie-portocalie, cu multe seminte (circa 33% din greutatea fructului) si cu pulpa putin suculenta, insa discret aromata si bogata, indeosebi, in vitamina C si ?- caroten. Cel mai mare continut de vitamina C se inregistreaza in pulpa maceselor arbustului Rosa pendulina L. -- Ca urmare a bogatiei de trofine biocatalice, macesele se utilizeaza la prepararea sucurilor naturale, a pastelor vitaminoase, a unor bauturi alcoolice, a unor extracte, ceaiuri etc. Florile arbustului Rosa. centifolia L. se prelucreaza in concentrate aromate, dulceata, sirop etc.