Obiectele de studiu a patologiei vegetale sunt microorganismele fitopatogene = agentii patogeni si plantele bolnave. Hranindu-se pe plantele gazda agentii patogeni cauzeaza dereglarea echilibrului functional, determinand o scadere a cantitatii de substante organice sintetizate si acumulate de plante. in cazul plantelor de cultura aceasta duce la scaderea productivitatii. Aparitia si dezvoltarea patologiei vegetale ca stiinta se datoreste in primul rand cauzelor de ordin economic, deoarece importanta bolilor se evalueaza prin pierderile de recolta pe care acestea le provoaca. Efectul pagubitor al organismelor nocive a fost acela care a trezit interesul pentru probleme de patologie a plantelor.
Microorganismele nocive au aparut pe pamant si s-au raspandit impreuna cu plantele de cultura. in general, plantele de cultura sunt mai sensibile la boli decat rudele lor salbatice din cauza ca ele sunt silite sa se dezvolte in conditii de monocultura si conditii de crestere, care difera de cele naturale din patria de origine.
Schimbul de produse vegetale, inclusiv material saditor, a favorizat raspandirea bolilor dintr-o zona geografica in alta. Astfel, odata cu diferite plante de cultura au fost introdusi in Europa si parazitii lor, cum a fost mana cartofului (Phytophthora infestam) 1845-1846 din America de Sud; fainarea vitei de vie (Uncinula necator) in 1845, filoxera vitei de vie {Phylloxera vastatrix) in 1868 si mana vitei de vie (Plasmopara viticola) in 1878 din America de Nord; mana tutunului (Peronospora tabacina) in 1961 din Iran; fomoza si fomopsisul florii-soarelui (Phoma macdonaldi si Phomopsis helianthi) 1981-1984; focul bacterian al rozaceelor (E'rwinia amylovora) in 1993.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
