Exista diferite opinii cu privire la tehnicile de preparare in vederea aplicarii de fatete vestibulare di portelan.Unii autori sunt adeptii unei preparari minime la nivelul smaltului,optand chiar pentru toatala lipsa a prepararii pentru anumite cazuri,in timp ce altii sustin necesitatea unei preparari in profunzime a smaltului vestibular si o indepartare cvasi-completa sau chiar completa a smaltului in zonele de contact interproximale.
Actualmente,nu exista suficiente date stiintifice pentru a sustine vreunul din cele doua puncte de vedere.Aplicarea fiecaruia dintre ele poate fi sau nu corecta,metoda de preparare trebuind a fi decisa in mod individual.
Decizia de preparare a smaltului si cantitatea ce trebuie indepartata depinde de urmatorii factori:
o estetica:in general daca nu se efectueaza o preparare a smaltului,in urma aplicarii fatetelor vor rezulta supradimensionari ale dintilor,care vor depasi conturul vestibular al arcadei dentare;
o pozitia relative a dintilor:lipsa prepararii smaltului isi gaseste ratiunea pentru dintii inclinati oral,la care aplicarea fatetelor va corecta si acest viciu de pozitie.Pe de alta parte,vestibulo-pozitia este cea care oblige la prepararea smaltului,cantitatea ce urmeaza a fi indepartata fiind dictata de gradul de abatere fata de axa normala de implantare;
o varsta pacientului este direct corelata cu gradul de dezvoltare a camerei pulpare,deci de proximitatea pulpei dentare fata de limita preparatiei.Pe de alta parte,dintii cu continut dentinar bogat in detrimental smltului ,ce se subtiaza cu varsta,pot prezenta limite ale terapiei prin fatete ceramice,preferandu-se in astfel de cazuri utilizarea coroanelor de invelis;
o starea psihica a pacientului:este important sa se determine atitudinea pacientului fata de actul therapeutic in general si fata de latura lui estetica,in al doilea rand;
o predispozitia la modificari parodontale:se stabileste pe baza trecerii in revista a istoricului parodontal al fiecarui pacient,insistandu-se asupra susceptibilitatii tesutului de a acumula placa bacteriana;
o abilitatea de inlaturare a placii la interfata portelan-dinte(se stabileste pe baza evaluarii pacientului).
Etapele prepararii ceramice,decurge intr-o anumita succesiune:smaltului,in vederea aplicarii de fatete :
o preparare vestibulara
o extinderea interproximala
o extinderea sulculara
o prepararea incizala sau ocluzala
o prepararea orala
Prepararea vestibulara
Ca regula generala,cantitatea de smalt care se indeparteaza prin preparare variaza intre 0,3-0,6 mm mergand pana la cantitatea smaltului disponibil.Exista,insa,situatii,cum ar fi dintii usor rotate sau vestibularizati,care pot necesita o reducere mai importanta a smaltului in vederea replasarii in conturul arcadei dentare.In astfel de cazuri,important este ca prepararea sa se cantoneze strict la nivelul smaltilui,fara a depasi limita amelo-dentinara.
Expunerea accidentala a dentinei,chiar pe zone restranse,pune problema unei eventuale hiperemii pulpare sau chiar a necrozei,ca urmare a actiunii solutiei acide de mineralizare si a materialului de adeziune in sine.Acest risc este mai crescut pentru dintii vestibularizati sau rotate.
De aceea,pentru a avea un control continuu asupra cantitatii de smalt ce urmeaza a fi indepartat,s-au imaginat cateva metode,printer cele mai eficiente numarandu-se si cea a utilizarii frezei diamantate tip LVS.La nivelul portiunii active,freza prezinta trei nivele de diamante,care vor lasa in urma prepararii striatii orizontale la o profunzime de 0,3 mm,respective 0,6 mm,functie de numarul frezei:LVS1,respective LVS2.Urmeaza indepartarea fasiilor de smalt restante intre santuri.
Pentru indepartarea smaltului vestibular restant,ar fi necesara o preparare centrala,principala,cu o piatra bruta,ceea ce va facilita obtinerea unei retentii suplimentare dar si o mai buna transmitere a luminii prin fateta si o preparare marginala,cu o piatra de finite,pentru a obtine un contur terminal neted,ce va asigura etanseizare periferica a fatetei.Pentru o astfel de preparare,ideala este freza LVS cu dubla granulatie,ce va permite obtinerea unei linii terminale bine finisata si un perete axial cu o preparare bruta.
Simonsen JR,Calamia JR.Tensile bond strength of etched porcelain,1994.
Melnnes-Ledoux,Weinberg R.,A bond strength study of luted eastable ceramic restoration,1989.
Anusavice KJ,Hojjatie B,influence of metal thinkness on stress distribution in metal-ceramic,1996.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
