Regimuri politice democratice

1.1Conceptul de "democratie":Principiile si normele democratice

Democratia - termen de origine greaca, provenind de la demos = popor si kratos = putere, inseamna puterea poporului si dateaza din antichitate, cand au existat si primele forme de organizare democratica, ceea ce a facut pe multi politologi sa defineasca democratia ca forma de organizare politica a societatii in care conduce poporul. Astfel de definitii le intalnim curent si in literatura actuala din tara noastra. A considera ca democratia reprezinta conducerea de catre popor sau mase populare duce la neclaritati si interpretari. Din afirmatiile "conduce poporul" sau "conduc masele" nu rezulta cu claritate "cine conduce" si "care sunt cei condusi". Pentru ca, in lumina definitiilor de mai sus, inseamna ca poporul si conduce si este si condus. De altfel, experienta istorica arata ca in toate timpurile a fost speculata vointa poporului, vointa nationala. Aceasta realitate este subliniata si de Alexis de Tocqueville, care arata ca " vointa nationala este una din locutiunile de care intrigantii din toate timpurile si despotii din toate epocile au abuzat cel mai mult" 1). De aceea, definirea cat mai exacta a democratiei a constituit o preocupare de seama a politologiei din antichitate pana in prezent.O definitie a democratiei pe care o consideram mai apropiata de realitate ar fi urmatoarea: democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii de catre cei care detin puterea prin consultarea cetatenilor, tinand cont de vointa acestora, de interesele si aspiratiile de progres ale tarii.

Ca forma de organizare si conducere politica a societatii, democratia presupune doua parti: conducatori si condusi, pe baza unor alegeri libere. O intreaga experienta istorica evidentiaza faptul potrivit caruia democratia, conducatorii, detinatorii puterii politice, indiferent de apartenenta lor de grup social, trebuie sa reprezinte vointa majoritatii poporului.

Pentru ca, in mod real, societatea sa se bazeze pe o organizare si conducere politica democratica, in mod obligatoriu trebuie sa se respecte anumite reguli sau principii de baza, luate ca un tot unitar, care pot sa imbrace forme concrete, in functie de etapa respectiva si conditiile istorice ale fiecarei tari.

Printre aceste principii mentionam:

existenta unui cadru legislativ, inclusiv o lege fundamentala (Constitutia), in care sa fie evazute drepturile si libertatile amentale ale omului si popoarelor, egalitatea in drepturi a tuturor etatenilor si popoarelor in a gandi si a se organiza in mod liber, a-si manifesta pozitiile fata de conducatori, cu garantii legislative ca aceste repturi si libertati sa poata fi exprimate si exercitate liber;

intrucat, de -a lungul evolutiei societatii omenesti, s-a impus, ca nstitutie politica de prim ordin, statul, care asigura, in principal, din punct de vedere politic, organizarea si conducerea societatii, trebuie sa se infaptuiasca separatia puterilor in stat; puterea legislativa care, in totalitatea ei, in mod obligatoriu, atat pe plan local cat si central, sa apartina unui for ales in mod liber de catre toti cetatenii. De regula, aceasta putere este reprezentata in Parlament si foruri similare pe plan local; puterea executiva, a administratiei de stat care, obligatoriu, trebuie sa emane de la puterea legislativa, sau partial sa fie aleasa direct de popor precum seful executivului;puterea judecatoreasca, in

functie de conditii, poate sa emane de la forul legislativ sau sa fie aleasa direct decetateni.

Separarea puterilor in stat a aparut ca o necesitate si ca o garantie impotriva totalitarismului;

existenta unui mecanism politic menit sa asigure conditii pentru exercitarea libera de catre toti cetatenii a dreptului de a alege si a fi alesi in organele de conducere centrale si locale ale statului precum: vot universal direct si secret, un regim politic garantat de lege (parlament, functii de conducere etc., care sa fie alese);

dreptul de organizare profesionala si politica libera, ce trebuie sa asigure cel putin posibilitatea cetatenilor de a se organiza in asociatii profesionale cu caracter independent fata de puterea de stat si in partied politice, prin care sa se garanteze alternativele reale de conducere a tarii.

existenta unor mijloace de informare (mass-media), care sa se manifeste liber. Prin manifestarea libera trebuie sa se inteleaga faptul ca un organ de informare isi exercita in mod independent pozitia ce o adopta, fara ca puterea de stat, indeosebi, sa impuna o anumita linie pe baza unei cenzuri. Aceasta nu inseamna ca mijloacele de informare sunt in totalitate independente si fata de partide sau formatiuni politice.