Este adevarat, ca formarea, mentinerea si dezvoltarea relatiilor la toa- te nivelurile politice, economice, culturale sau de o alta natura intre state vecine si cele mondiale, este o necesitate vitala si contribuie in mod evident la prosperarea reciproca a acestor state. Altfel vorbind, aceasta rea- litate politica este in mod sigur un proces mai mult sau mai putin re-versibil.
"Revolutiile europene" si implozia URSS din anii 1989-1991 "ob- liga" Republica Moldova, alaturi de societatile fostei tabere socialiste, sa absoarba valorile democratice ale unui stat de drept, sa obtina reale sanse pentru constientizarea ideilor de libertate de gindire, adevar istoric, re- nastere nationala, reforma lingvistica etc. N-au fost neglijate la acel mo- ment nici valorile spirituale ale spatiului romanesc dintre Nistru si Prut. Ca urmare, la 14 septembrie 1992 la Chisinau are loc reactivarea Mit- ro- poliei Basarabiei sub autoritatea Patriarhiei Romane , ceea ce a deter- minat izbucnirea unui conflict confesional intre Mitropolia Moldovei de sub jurisdictia Patriarhiei Ruse si Mitropolia Basarabiei, acest litigiu tran- s- formindu-se in unul politic, prin refuzul autoritatilor de la Chisinau de a legaliza existenta Mitropoliei Basarabiei."Ierarhii Bisericii au fost de aceasta data mai curajosi decit politicienii perioadei"
Chiar din momentul reactivarii, adeptii politici, capii bisericilor, eno- riasii Mitropoliei Basarabiei se izbesc de zidul nedorintei cirmui- torilor tarii de a recunoaste juridic activitatea si existenta Mitropoliei Ba- sarabiei.
Patriarhia Romana de la Bucuresti primeste in scurt timp Mitropolia Basarabiei in sinul intregii Biserici Ortodoxe Romane, fapt consfintit intr-un document intitulat "Act Patriarhal si Sinodal al Patriarhiei Romane, privind recunoasterea Mitropoliei Basarabiei, autonoma si de stil vechi cu resedinta in Chisinau" Asa cum Patriarhia Romana a actionat pentru reintregirea confesionala Romania, ca cel mai important vecin strategic european cu care Republica Moldova stabileste relatii, nu numai de na- tura politica si economica, ci si relatii ce tin de valorile spirituale, na- ti- onale si istorice a unui popor, recunoastea la 27 august 1991 indepen- denta Republicii Moldova, data numita de presedintele Romaniei Ion Iliescu "zi de sarbatoare pentru intreaga suflare romaneasca" si care fe- licita fratii si surorile de peste Prut, conducerea Republicii Moldova pent- ru inaltatorul gest de implinire a idealului de proclamare a indepen-den- tei".
In concluzie, recunoasterea Mitropoliei Basarabiei devine o pro- b- lema dificila pentru toate guvernele Republicii Moldova din 1992 incoa- ce, sustinatorii si adeptii ei fiind nevoiti sa patricipe la "peste 40 de pro- cese judiciare interne si la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg" De fiecare data clasa politica de la cirma ta-rii amina perioada de dezbatere si solutionare amiabila a problemei Mit- ro- poliei Basarabiei, motivind aceasta prin necesitatea rezolvarii unor strin- gente social-politice si economice.
La 2 octombrie 2001, la un nou proces judiciar la CEDO de la Stras- bourg, avocatul Guvernului Moldovei, Ministrul Justitiei Ion Morei, afir- ma ca "interesul politic si administrativ, adica de amestec direct in tre- burile statului suveran si independent, Republica Moldova, este promovat de catre Romania in spatiul dintre Prut si Nistru prin in-termediul unor forte moldovenesti pro-romane. Acest amestec, facut uneori in stil "hei-rupist" a generat multe stari conflictuale si destabilizare in zona"
In aceeasi ordine de idei Ion Morei sustine ca "recunoasterea Mitro- poliei Basarabiei de catre organele similare din Romania duc la semana- rea discordiei intre credinciosi pentu a se ajunge, in sfirsi la o confruntare si la o perpetua stare de beligeranta, de destabilizare a situatiei sociale si politice in Republica Moldova. Se mizeza pe faptul ca in ape tulburi ex- pansionismul romanesc va pescui mai usor, inclusiv si prin intermediul Patriarhiei Romane"
Se pare ca racirea relatiilor moldo-romane din ultimul timp se dorea a fi un fenomen de durata. Reactiile clasei politice, a capilor Bisericii de la Bucuresti si de la Chisinau nu au intirziat. Presedintele Romaniei Ion Iliescu a declarat ca discursul rostit de Ministrul moldovaen al Justitie Ion Morei la Strasbourg este ofensator pentru Romania, iar Guvernul si Pre- se- dintele moldovean ii datoreaza explicattii
Prea Fericitul Parinte Teoctist a adresat Ministrului Justitiei de la Chi- sinau o scrisoare in care afirma "ca a luat cunostinta cu surprindere si amaraciune de afirmatiile recente ale acestuia la adresa Patriarhiei Ro- mane" iar Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului Romaniei le-a ce- rut guvernantilor de la Chisinau sa-si precizeze atitudinea fata de Ro- ma- nia
Principalul post de radio din Romania, "Romania actualitati" arata ca acest discurs contine ofense inadmisibile la adresa statului roman si "sunt in totala contradictie cu caracterul special, priveligiat si pragmatic al relatiilor dintre Romania si Republica Moldova, reconfirmat de mai mul- te ori de actuala putere de la Chisinau" Presedintele comisiei de po- litica externa a Senatului Romaniei Gheorghe Prisacaru, referindu-se la re- latiile conflictiale cu Republica Moldova, a mentionat ca acestea au apa- rut dupa alegerile parlamentare din aceasta tara si "este cert ca dupa vic- toria Partidului Comunistilor din Moldova in alegeri, noi constatam o intensificare a atitudinilor si actiunilor anti-romanesti, luari de pozitie si actiuni care contravin intereselor de persprctiva ale Romaniei si Repub- licii Moldova"
Ioan Rus ministrul roman al Afacerilor Interne, intr-o "vizita the- ni- ca" la Chisinau pe 18 octombrie 2001 "ii cere premierului Tarlev explica- tii "extrem de clare " in legatura cu acuzatiile de "expansionism", sublini- ind in acelasi timp ca Romania va incerca in continuare sa promoveze luc- ruri pozitive in relatia cu Republica Moldova, dar Bucurestiul nu este de acord sa asiste permanent la aparitia unor nori negri si a fumului gros peste relatiile moldo- romane"
Reactiile politicienilor chisinaueni nu s-au lasat nici ele mult astep- ta- te. Presedintele Partidului Popular Crestin-Democrat, Iurie Rosca, afir- ma ca ramine cu speranta ca aceasta intimplare scandaloasa de la Stras- bourg sa nu umbreasca definitiv relatiile dintre Bucuresti si Chisinau si sa nu inghete pentru toata perioada de aflare a comunistilor la guvernare
1."Jurnalul National", 2001, 4 octombrie.
2."Jurnalul National", 2001, 16 octombrie.
3."Flux", 2001, 9 octombrie.
4."Saptamina", 2001, 9 noiembrie
5."Flux", 2001, 4 octombrie
6.Case of Metropolitan Church of Bessarabia and Others v. Moldova, nr.45701 / 99, 2 octombrie 2001.
7.Adevarul despre Mitropolia Basarabiei, Editura Institutului Biblic si de Mi- siu- ne al Bisericii Ortodoxe Romane. - Bucuresti, 1993, p.44.
8.Politica externa a Republicii Moldova: aspecte ale securitatii si colaborarii re- gionale. / "Perspectiva". - Chisinau, 1998, p.13.
9.Cojocaru G. Politica externa a Republicii Moldova. / Civitas. - Chisinau, 2001, p.68
10.Din interviul acordat de deputatul in Parlamentul Republucii Moldova, vice-presedinte al Comisiei Parlamentare pentru Politica Externa, Vlad Cub- rea- cov.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.